La nivelul UE, în 2018, rata de angajare a bărbaților cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani a fost mai mare față de media generală a grupelor de vârstă (65% față de 60%), situație regăsită și în rândul femeilor care se apropie de vârsta a treia (52%, față de 48%).
Fapt remarcabil, la această situație s-a ajuns după un trend pornit invers, în care punctul de intersecție și de modificare a raporturilor a fost în 2013 la bărbați și 2014 la femei.
De reținut, între anii 2003 și 2018, rata de angajare pentru grupa de vârstă 55 – 64 de ani a crescut în toate statele membre ale Uniunii cu excepția Greciei (ceea ce ar trebui să ne facă atenți din perspectiva problemelor acestei țări cu datoria publică, consecutive majorării exagerate a pensiilor).
Pentru referință la țările din fostul bloc estic, Eurostat a precizat că în Slovenia și Bulgaria rata de angajare la grupa de vârstă 55 – 64 de ani s-a dublat pe parcursul celor 15 ani analizați iar în Slovacia s-a majorat chiar de 2,2 ori. Cât despre obiceiurile de muncă occidentale, ar trebui să reținem că Suedia, Germania și Danemarca s-au plasat anul trecut peste pragul de 70%, în raport cu o medie UE de 59%.
Prin contrast, șapte state membre, printre care s-a aflat (din păcate) și România – Malta, Polonia, Slovenia, România, Croația, Grecia și Luxemburg – s-au situat sub nivelul de 50%.
Cu alte cuvinte, facem parte din grupul minoritar de state UE în care, este mai probabil după vârsta de 55 de ani să nu ai, din varii motive, loc de muncă, cu corolarul unui nivel de trai ( de regulă) mai redus și a lipsei contribuției la sistemul de asigurări sociale.
Materialul publicat de Eurostat atrage atenția că „o modalitate de a încerca creșterea securității financiare la vârste înaintate este de a munci o perioadă mai îndelungată. Oamenii în etate care amână retragerea din activitate câștigă mai mulți bani, acumulează drepturi suplimentare de pensie și pot să pună deoparte bani pentru a accesa un plan privat de pensii.”
Surpriză de final, după ce se arată că deși mică, proporția celor care continuă să lucreze în intervalul de vârstă de 65-74 de ani, campioana fiind Estonia cu un procentaj de 26%, România este menționată, alături de Lituania, Portugalia, Marea Britanie, Irlanda, Suedia și Letonia în categoria țărilor care trec pragul de 15%.
Una peste alta, ar trebui să observăm că avem o resursă de muncă insuficient folosită după standardele europene iar stimulentele (cu bune și cu rele) ar trebui să fie mai clare în sensul de a continua activitatea până la vârsta legală de pensionare. După cum ar trebui investigată și deteriorarea poziției relative, din partea de sus a clasamentului european al ocupării în partea de jos, în interval de mai puțin de o generație.
Eventual urmărită mult mai atent situația celor care de-abia urmează să intre în intervalul 55 – 64 de ani și vor ieși la pensie. De ce ? Pentru a sintetiza situația acestei generații foarte numeroase, care va trece masiv de la activ la pasiv pentru sistemul de asigurări sociale, e suficient să reamintim că sunt alintați popular cu termenul de „decreței”.
