luni

29 aprilie, 2024

1 februarie, 2023

Uniunea Europeană își propune să răspundă subvențiilor de 369 de miliarde de dolari prevăzute de Legea de reducere a inflației (IRA) din Statele Unite cu o serie de măsuri ce includ stimulente fiscale și regândirea țintelor industriale pentru 2030, a anunțat miercuri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (foto), potrivit Politico.

În condițiile în care „subvențiile din străinătate denaturează concurența”, UE dorește să revizuiască regulile privind ajutoarele de stat pentru a permite statelor membre să ofere un sprijin mai bine direcționat industriilor ecologice, ca parte a unui nou „plan industrial Green Deal”.

Comisia recomandă redirecționarea fondurilor existente către o serie de noi obiective „net-zero” pentru 2030, oferind scutiri de taxe pentru investițiile în tehnologie curată. Un fond de suveranitate european ar urma să fie dezvăluit în vară.


„De mult timp am susținut că lupta împotriva schimbărilor climatice este o necesitate. O necesitate pentru planeta noastră, o necesitate pentru prosperitatea noastră economică și o necesitate pentru independența noastră strategică”, a spus von der Leyen. „Avem nevoie de concurență”.

(Citiți și: ”Interviu Fabian Zuleeg / „E sfârșitul unei epoci de aur. Statul s-a întors în economie. Democrația trebuie să găsească modalități de a se apăra în această nouă eră””)

Un nou cadru temporar privind ajutoarele de stat

Un nou cadru temporar de criză și tranziție ar urma să simplifice regulile privind ajutorul de stat pentru energia regenerabilă și pentru decarbonizarea proceselor industriale. UE intenționează să ridice, de asemenea, pragurile de notificare a ajutoarelor de stat pentru anumite sectoare, ca parte a reformelor la regulamentul său general de exceptare pe categorii (GBER).

Regulile GBER permit țărilor să ocolească obligația de a notifica Bruxelles-ul cu privire la sprijinul de stat. Peste 90% din toate ajutoarele de stat din UE sunt distribuite în baza acestei scheme. Comisia a lansat miercuri o consultare cu națiunile UE cu privire la revizuirea acesteia.

Propunerea Comisiei va fi discutată la summitul UE din 9-10 februarie


Noile eforturi vor fi în fruntea și în centrul discuțiilor dintre liderii UE pe 9 și 10 februarie, reuniune la care se va conveni răspunsul UE la programul de subvenții verzi al Washingtonului, despre care Europa se teme că ar putea duce la mutarea afacerilor peste Atlantic.

Dar o serie de membri ai UE au avertizat împotriva unei revizuiri prea severe a cadrului de ajutor de stat al blocului. Regulile privind subvențiile ce pot fi acordate au suferit ample concesii în contextul pandemiei și a războiului.

Săptămâna trecută, miniștrii de finanțe ai Finlandei, Republicii Cehe, Danemarcei, Estoniei, Irlandei, Austriei și Slovaciei au trimis o scrisoare vicepreședintelui executiv Valdis Dombrovskis, criticând ceea ce ei numesc „subvenții nedirecționate permanente sau excesive” ca răspuns la subvențiile UE.

Temerea este legitimă având în vedere capacitatea fiscală foarte diferită a statelor UE de a susține financiar astfel de subvenții.

(Citiți și: ”România pe hartă: UE ripostează cu 70 de proiecte la Inițiativa Belt and Road a Chinei. Unul privește Marea Neagră”)

Cu măsuri de ajutor de stat de circa 4,8 miliarde de euro aprobate de Comisia Europeană, în baza legislației relaxate cu scopul de a permite statelor UE să atenueze efectele războiului, România (cu mov în graficul de mai jos) se află pe locul zece la nivel european, departe de liderii clasamentului, Germania și Franța.

”Mai precis, 53,01% din ajutorul de stat aprobat a fost notificat de Germania (9,24% din PIB-ul său din 2022). Franța a notificat măsuri care reprezintă aproximativ 24,08% (6,14% din PIB-ul său 2022) din întreaga valoare a ajutorului de stat, în timp ce ajutorul notificat de Italia reprezintă 7,65% din această sumă (2,69% din PIB-ul său 2022)”, se arată într-un răspuns al Comisiei Europene la o solicitare CursdeGuvernare.

(Citește și: ”România pe harta europeană a ajutoarelor de stat. Riscurile competiției europene a subvențiilor”)

Președintele Consiliului Concurenței , Bogdan Chirițoiu, admitea, la rândul său, într-un interviu pentru CursdeGuvernare, că, la nivel european, există o oarecare îngrijorare legată de intervenția statelor în economie, mai ales că ”nu toată lumea are resursele Germaniei sau Franței”.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: