Președintele Consiliului Concurenței , Bogdan Chirițoiu, admite că, la nivel european, există o oarecare îngrijorare legată de intervenția statelor în economie, mai ales că ”nu toată lumea are resursele Germaniei sau Franței”.
Bogdan Chirițoiu consideră că ajutoarele de stat acordate de România au fost un succes, exprimând însă rețineri în legătură cu decizia guvernamentală de reglementare a pieței energiei.
În interviul acordat CursDeGuvernare, Bogdan Chirițoiu a vorbit despre recenta investigație lansată în sistemul bancar, despre prima investigație lansate pe prevederi anti speculă, despre zonele cu risc din punct de vedere al concurenței și despre recenta ”provocare” întâmpinată în instanțe, generată de o decizie a Curții Constituționale.
***
CursDeGuvernare:
Din 2020, UE intrat într-o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte regulile de concurenţă. Intervenţia statului în economie, în special intervenţia inegală în absența unui cadru unitar UE, afectează concurența din Europa?
Bogdan Chiriţoiu:
În principiu, avem reguli de ajutor de stat, ca să nu lăsăm guvernele să denatureze, să distorsioneze piaţa naţională/europeană sau, prin intervenţia puternică într-o ţară, să nu distorsioneze concurenţa în Europa. Atunci când ajutoarele astea sunt aprobate de Comisie, replica e: „Noi, Comisia, le-am verificat ca să nu distorsioneze piaţa. Deci nu le aprobăm decât pe cele sau în cuantumul în care nu distorsionează piaţa”.
Sigur, există o îngrijorare la nivelul multor guverne că nu toată lumea are resursele pe care le are Germania, în special, sau Franţa. Într-un fel, politicienii se bucură când se relaxează regulile de ajutor de stat…
CursDeGuvernare:
De ce?
Bogdan Chiriţoiu:
Pentru că au mai mare libertate să facă ce vor ei la ei în ţară. Dar cred că cei care sunt mai înţelepţi îşi dau seama că, da, fiecare face ce vrea. Dar dacă România face ce vrea şi Germania face ce vrea, impactul e cu totul diferit.
Prin regulile astea europene, ţări mai mici, mai sărace, ca România, au o şansă în plus. Dacă fiecare stat ar fi lăsat să facă ce vrea, dacă n-am avea regulile europene, evident că cei mai mari, mai puternici, ar trage spuza pe turta lor.
Ne enervează uneori că nu ne lasă Comisia să facem una sau alta, dar pe ansamblu, de fapt, ţări ca noi sunt protejate de regulile comune.
CursDeGuvernare:
Pericolul pentru piaţa globală europeană înţeleg că îl considerați scăzut…
Bogdan Chiriţoiu:
Da. Mesajul Comisiei este: „Bun, avem reguli mai relaxate, dar totuşi avem reguli și acest lucru nu înseamnă că toată lumea face ce vrea”. Când statele membre dau ajutoare consistente, în principiu, ne-am asigurat că nu e distorsionată concurenţa la nivel european”.
Un succes – ajutoarele de stat acordate de România
CursDeGuvernare:
Coborând la nivelul ţării noastre, pentru impactul ajutoarelor de stat din România argumentația e similară în privința riscurilor pentru economie?
Bogdan Chiriţoiu:
Comparându-ne cu alte ţări din Europa, în perioada COVID, de exemplu, noi am aprobat măsuri relativ restrânse de ajutor de stat raportate la dimensiunea economiei, la produsul intern brut. Am avut ajutoare de stat relativ puţine, destul de bine executate.
Adică am cheltuit banii, suntem printre ţările care au cheltuit nu 100% din ce s-a aprobat, dar suntem dintre ţările care au cheltuit mare parte din ajutoarele acordate. Părerea mea e că a fost un succes. Nu ştiu cât a fost ştiinţă, cât a fost noroc.
Una peste alta, n-am dat ajutoare prea multe, în general au fost cheltuite şi ne-am revenit. Suntem prima ţară care a revenit la PIB-bul de dinainte de criză. Gestionarea şocului economic al COVID cred că a fost mai bună în România decât în alte state membre.
Acum avem efecte ale războiului din Ucraina… nu știm ce se va întâmpla în continuare.
Toate guvernele intervin masiv pe zona de energie, nu doar noi
CursDeGuvernare:
Avem un efect clar, creșterea prețurilor la energie care a generat o intervenție guvernamentală.
Bogdan Chiriţoiu:
Evident că piaţa europeană de energie, care era departe de a fi perfectă, acum a primit o lovitură foarte mare. Toate guvernele intervin masiv pe zona de energie. Evident, este un risc pentru funcţionarea pieţei pe termen mediu; pe termen scurt n-avem ce face, asta este.
Dar la un moment dat războiul se termină, şi când se termină trebuie să fim capabili ca ceea ce era bun în sistemul de piaţă de energie să revină.
CursDeGuvernare:
La Bruxelles, decizia Guvernului României este încă în analiză, încă nu a primit o aprobare. Consiliul Concurenţei a fost consultat înainte de reglementarea pieței?
Bogdan Chiriţoiu:
Da. Ordonanţa a fost emisă vineri, noi am văzut-o miercuri. Deci da, a existat o consultare, dar e adevărat că a fost o procedură accelerată.
CursDeGuvernare:
Şi opinia care a fost ?
Bogdan Chiriţoiu:
Întotdeauna opiniile noastre au şi plusuri, şi minusuri. Noi am atras atenţia că există nişte riscuri din punctul de vedere al legislației europene. În acelaşi timp, e decizia guvernului de a-şi asuma anumite riscuri.
Profesii liberale, materiale de construcții, carburanți, energie – zonele de risc în România din punct de vedere al concurenței
CursDeGuvernare:
Concret, aveți trei-cinci exemple de zone care prezintă risc din punct de vedere al concurenţei, zone pe care le supravegheaţi în mod constant. Dacă există.
Bogdan Chiriţoiu:
Oho! Da, există, avem o radiografie. Tradiţional, spunem că sunt probleme pe zona profesiilor liberale. Întotdeauna profesiile vor să se reducă concurenţa şi să crească veniturile membrilor, iar noi încercăm să păstrăm cât mai multă concurenţă şi preţuri, ca atare, mai mici.
Acest „dialog” – în lipsă de al cuvânt – între noi şi diferitele profesii este constant, suntem întotdeauna foarte atenţi şi în fiecare an avem de lucru.
Dintre sectoarele economice, pe materiale de construcţii, ciment: e o zonă în care avem trei jucători în ţară, preţuri relativ mari, deci e o zonă pe care avem din nou şi o investigaţie. Desigur, ne uităm mereu la carburanţi – dar asta din cauza presiunii opiniei publice, nu neapărat că ar fi sectorul în sine mai problematic decât altele; dar evident că are impact economic şi atunci monitorizăm constant situaţia de acolo.
CursDeGuvernare:
Zona de energie?
Bogdan Chiriţoiu:
Şi zona de energie, da. La sectorul energiei eram atenţi că piața era în proces de liberalizare şi trebuia să încercăm să o facem să funcţioneze mai bine.
Acum nu mai este în proces de liberalizare, dar e o criză energetică şi trebuie să fim iarăşi atenţi la ce se întâmplă şi să îmbunătăţim cadrul de reglementare, atât pentru situaţia actuală, cât şi să fim pregătiţi pentru momentul când se termină războiul, trece criza şi revenim la un regim de funcţionare normală a economiei şi, în speţă, a pieței energiei.
CursDeGuvernare:
În domeniile pe care le-aţi menţionat aţi derulat controale?
Bogdan Chiriţoiu:
În industria cimentului avem investigaţie în curs, în domeniul profesiilor liberale avem discuţii privind legislaţia –am făcut de curând un raport pentru Parlament. Am avut o investigație cu medicii veterinari. Şi avem în derulare o investigaţie pe arhiva mobiliară, investigaţie deschisă anul trecut. Deci sunt investigaţii unde suspectăm încălcări ale legii.
Prețul combustibililor – prima investigație pe legislația anti-speculă
CursDeGuvernare:
Aţi pomenit de legislaţie. Avem legea concurenţei, care a fost completată, mai nou există prevederile antispeculă.
Bogdan Chiriţoiu:
Bun, pe legea concurenţei au tot fost modificări; o dată la câţiva ani apar modificări. Momentan, transpunem directive europene – asta sper să facem anul acesta, la începutul anului viitor, nu ştiu. Mai există un proiect vechi, rămas de la parlamentul anterior, lege respinsă de preşedintele Iohannis. Sau nu respinsp, ci preşedintele a cerut reexaminarea. Pe speculă – da.
CursDeGuvernare:
Nu, eram curios dacă aveți o procedură clară, de sesizare, de control.
Bogdan Chiriţoiu:
Zona unde o folosim în momentul de faţă e pe partea de combustibili. Deci: avem legea speculei şi Guvernul a emis, ulterior, o ordonanţă privind o subvenţie – o reducere a preţului la benzină, reducere partajată între guvern şi industrie, companiile vânzătoare de combustibil. Şi ne-a cerut nouă şi ANPC să verificăm aplicarea acestei reduceri folosind instrumentele din legea speculei.
Folosim prevederile astea din legea speculei ca să verificăm, să ne asigurăm că această reducere de 50 de bani introdusă de guvern este corect aplicată de către companii.
CursDeGuvernare:
Şi e o procedură în derulare sau cum?
Bogdan Chiriţoiu:
E în derulare, da. Cât ţine subvenţia, sau decizia statului de a reduce cu 50 de bani, atât trebuie şi noi să monitorizăm situaţia.
CursDeGuvernare:
Aţi avut surprize, aţi constatat nereguli?
Bogdan Chiriţoiu:
Nu, a fost ok. Dacă e să fie o surpriză, e o surpriză plăcută. Am văzut că reducerea a fost a fost transmisă, deci lucrurile au mers în regulă.
Investigație în piața vânzărilor de carte pornită de la o sesizare anonimă
CursDeGuvernare:
Rămânând la capitolul legislaţie, o să apară anul acesta – cel puţin ăsta e termenul în PNRR – legea avertizorului de integritate. Asta probabil va avea un impact destul de important în activitatea dumneavoastră.
Bogdan Chiriţoiu:
Noi nu am fost implicați în procesul de inițiere sau avizare al legii avertizorului de integritate. Bineînțeles, însă, că apariția acestei legi ne va afecta şi pe noi ca pe oricare altă instituţie a statului.
CursDeGuvernare:
Credeam că e o lege care poate crește gradul de încărcare al Consiliul Concurenței.
Bogdan Chiriţoiu:
Noi avem deja o platformă pe care pot fi depuse chiar sesizări anonime. Dacă cineva are cunoştinţă de comportamente anticoncurenţiale are cum să ne sesizeze. Şi dacă vrea să-şi păstreze anonimatul, se poate. Mecanismul funcţionează.
În domeniul comercializării cărţilor avem o investigaţie în derulare care a pornit de la o sesizare de genul acesta. Altă sesizare din platformă care a generat o investigație: firme din domeniul auto și un acord de a nu oferta oameni care lucrează în companii partenere. Mai este un exemplu, investigația pe echipamente electrocasnice şi marile magazine care le comercializează. Toate sunt pornite de la genul ăsta de sesizări primite pe platformă.
Deci, avem un instrument, îl folosim deja de câţiva ani, merge destul de bine. Acum, ceea ce se face în parlament, foarte bine. Poate ne vom trezi cu un val de avertizori. Dar, dacă va fi, ne va lua prin surprindere, că noi nu credem că avem atât de multe probleme de concurență.
Cu actuala lege a salarizării e foarte greu să angajăm experți
CursDeGuvernare:
În legătură cu investigaţiile, în instituţia dumneavoastră există personal specializat? Aveţi programe de specializare?
Bogdan Chiriţoiu:
Destul de puţine. Spre deosebire de alţii din Europa, noi suntem organizaţi pe sectoare economice. Nici nu ştiu alte autorități de concurență din Europa, în afară de Comisia Europeană, care să fie organizate pe sectoare.
Cel mai aproape de noi este Germania, dar majoritatea în Europa sunt specializaţi în practici. Adică unii se ocupă de carteluri în toate domeniile, unii se ocupă de abuz de poziţie dominantă în toate domeniile, alții analizează fuziuni în orice domeniu. Mie mi se pare un model mai bun de organizare al nostru, şi vreau să-l menţinem.
Avem experţi excelenţi şi pe bancar, şi pe asigurări, şi pe petrol, şi pe medicamente. În general, specializarea vine după ce lucrezi mulţi ani pe un sector. La noi, e mai multă specializare la locul de muncă. Lucrezi mulţi ani, repet, interacţionezi cu companiile, citeşti publicaţii, participi la evenimente – ăsta e modul în care se dobândeşte cunoaşterea.
CursDeGuvernare:
Şi în momentul acesta, ca personal sunteţi ok? V-aţi mai dori angajări? Ca buget, sunteţi ok?
Bogdan Chiriţoiu:
Ca buget nu suntem ok. Personalul e destul de numeros. Anul ăsta am reuşit să facem concursuri de angajare. Dar noi angajăm poziţii de intrare, în general, şi oamenii ăia au nevoie de câţiva ani de specializare în interiorul Consiliului până ajung să fie buni la jobul lor.
În general, eu sunt mulţumit de ceea ce reuşim să recrutăm, dar, repet, e greu să avem experţi în toate sectoarele de activitate, pentru că trebuie să acoperim toată economia, şi atunci avem unul, doi, trei oameni pe o industrie. Si e greu să avem foarte buni pe toate industriile.
E greu să recrutăm oameni specializaţi. Dacă vrei oameni cu o specializare de vârf pe un domeniu foarte căutat, cum ar fi IT-ul, nu suntem atât de atractivi, deci ne e greu să atragem oameni din zona asta. Există ideea că Consiliul are salarii bune – şi Consiliul avea salarii bune, dar au trecut anii şi salariile Consiliului au rămas pe loc.
Au venit două legi ale salarizării, şi mai ales la ultima n-a fost niciun câştig. Deci ne-am străduit să nu scadă salariile, la ultima lege a salarizării, asta a fost reuşita instituţiei. Trecând anii, având şi inflaţie, nu mai suntem atât de atractivi precum eram, din punct de vedere al salarizării, şi în rest avem problemele pe care le au toate instituţiile.
Deja de peste 10 ani nu poţi să plăteşti ore suplimentare, nu poţi să plăteşti nici prime…
Veniturile proprii nu le putem folosi așa cum am dori, sperăm în modificarea Legii Concurenței
CursDeGuvernare:
Consiliul Concurenței are şi o componentă de venituri proprii.
Bogdan Chiriţoiu:
Da. Licărul de speranţă este partea asta- unele taxe, taxele de concentrări economice, de câţiva ani rămân la dispoziţia instituţiei. Ele erau gândite iniţial să putem acorda indemnizaţii de performanţă – deci o înlocuire a primelor, dar pe-alea n-avem voie să le alocăm. Deci avem sursa, dar nu putem s-o cheltuim pe ce a fost ea gândită.
Putem s-o cheltuim pentru training, e adevărat, dar ea a fost gândită iniţial ca să asigure acest fond de a permite recompensarea, motivarea celor care au rezultate mai bune în muncă, dar asta, de la ultima lege a salarizării, nu putem s-o facem.
CursDeGuvernare:
Aveţi speranţe că se schimbă ceva ?
Bogdan Chiriţoiu:
Speranţe avem întotdeauna! Avem o lege, desigur, pe care parlamentul trecut a încercat s-o aprobe, dar n-a mai apucat. Sperăm s-o facă parlamentul actual, care e de doi ani…
CursDeGuvernare:
O nouă modificare la legea Concurenţei?
Bogdan Chiriţoiu:
Da, da. Una dintre modificările la Legea concurenţei, care e în Parlament de ani de zile, ne-ar permite să reluăm această plată a indemnizaţiilor de performanţă. Avizul a fost favorabil în comisiile Parlamentului, dar plenul n-a apucat să voteze. Şi aici suntem de doi ani de zile.
În ultimii ani am pierdut doar 2 cazuri în instanță, dar avem acum o provocare nouă, pe procedură
CursDeGuvernare:
Făcând trecerea de la performanţă instituţională la confirmarea acestei performanţe, aveți o situaţie a deciziilor emise de Consiliul Concurenţei păstrate, validate de instanţe?
Bogdan Chiriţoiu:
Cea mai mare parte a deciziilor emise de Autoritatea de Concurență este atacată în instanță de către companiile sancționate. N-avem probleme, în general, instanţele confirmă.
Anul trecut eram la 90% şi la Curtea de Apel Bucureşti, şi la Înalta Curte. Sunt rare situaţiile în care ne invalidează instanţa pe fond. Îmi aduc aminte că în ultimii ani am pierdut două cazuri.
Unul e Loteria, pe care nici acum nu-l înţeleg şi sunt furios că l-am pierdut şi nu înţeleg de ce l-am pierdut. Înseamnă că l-am explicat noi foarte prost, din moment ce am reuşit să pierdem un caz atât de clar. Şi celălalt pe care l-am pierdut e unul cu achiziţii de armament. Acela admit că nu era atât de clar; şi noi am avut dubiile noastre, nici n-a fost decizie unanimă. Acolo înţeleg; pe-ăla l-am pierdut pentru că era undeva gri. Instanţa ne-a spus că n-a fost mulţumită cu dovezile pe care le-am putut noi strânge.
Bun, asta e pe fond. Acum, unde avem o provocare nouă, e vorba de decizii care vizează procedura.
CursDeGuvernare:
Adică, inspectorii de concurență sau avocații au greșit?
Bogdan Chiriţoiu:
Nu. Noi cum funcţionam până acum? Mandatele conducerii sunt de cinci ani, dar uneori, mai ales pentru că avem o procedură destul de complicată de numire – bună, altfel; e o procedură riguroasă, ajută la o selecţie bună şi ajută şi la independenţa instituţiei.
Altfel spus, la reducerea „riscului de imixtiune politică”. Dar procedura asta necesită timp şi exista riscul să apară un decalaj între momentul când expiră mandatul şi cel când e numit noul membru din conducere. Ei, şi s-a decis prin lege: cel căruia i-a expirat mandatul rămâne în funcţie până îi vine înlocuitorul. Anul trecut ne-a spus Curtea Constituţională că asta nu e ok, să prelungeşti un madat fără limită.
Legea a fost modificată, a fost pusă în acord cu decizia Curţii Constituţionale. Acum e limită: la preşedinte poţi prelungi cu maxim 12 luni, la ceilalţi membri ai plenului cu 9 luni.
Pentru viitor e clar, frumos. Dar problema este că s-au luat decizii, în ultimii 5-10 ani, prin care fie eu, fie alţi colegi eram în aceste prelungiri de mandat, şi acum avocaţii încearcă să spună: „A, deci acele decizii nu sunt valide”.
Din totalul dosarelor aflate pe rolul instanțelor, circa 6,8% vizează decizia CCR
CursDeGuvernare:
Sunt multe astfel de procese, ce spun instanțele?
Bogdan Chiriţoiu:
Este dreptul avocaților să folosească orice argument în avantajul clienților lor, dar decizia Curții Constituționale vizează, pentru viitor, articolul care reglementează numirea membrilor plenului și nu articolul care reglementează numirea președintelui Consiliului Concurenței, iar Legea 21/1996 a fost pusă de legiuitor, respectiv Guvernul României, în acord cu decizia Curții Constituționale a României.
Astfel, s-a introdus o perioadă determinată pentru interimatul mandatelor și am demarat proceduri de numire mai devreme cu cel puțin șase luni înainte de expirarea mandatului.
Din totalul dosarelor aflate pe rolul instanțelor, circa 6,8% vizează decizia Curții Constituționale a României nr. 58/2021. În unele cazuri, completele au dat câştig avocaţilor, în altele nu le-au dat câştig. O să vedem cum se va uniformiza practica. Noi suntem încrezători, pentru că totuşi, pe fond, ar fi contraproductiv ca o decizie fundamental bună să nu rămână în picioare.
Şi avem şi o decizie în acest sens a Curţii Europene de Justiţie, care a spus tot anul trecut, cred, că normele naţionale trebuie interpretate în aşa fel încât să nu creeze un risc sistemic de neaplicare a legislaţiei europene. Pentru că amenzile pe concurenţă, amenzile mari, le dăm nu numai în baza legii româneşti, ci şi în baza tratatului Uniunii.
Iar Curtea Europeană spune: „Tu, stat membru, România, ai grijă când îţi faci normele naţionale – pentru că statele membre au libertate destul de mare pe zona de norme de procedură, dar rezultatul nu poate să fie că nu se mai aplică Tratatul Uniunii Europene în România şi cei care încalcă Tratatul Uniunii Europene scapă nesancţionaţi.
Ținând cont de toate astea, noi suntem încrezători că instanţele vor confirma că cei care au fost sancţionaţi în mod corect pe fond trebuie să plătească sancţiuni, să suporte consecinţele încălcării legii.
Investigația din sectorul bancar: suspiciuni avem, statistic sunt puține investigații în care Consiliul s-a înșelat
CursDeGuvernare:
Un subiect de mare interes, pornit acum vreo două săptămâni, e investigaţia din sectorul bancar.
Bogdan Chiriţoiu:
Informația s-a scurs de la bănci, ceea ce recunosc că m-a surprins. În general companiile nu se laudă că sunt investigate de noi. Uneori companiile ne roagă să nu spunem, că le poate fi afectată imaginea, sunt listaţi la Bursă, poate fi afectată valoarea companie – deci companiile se străduiesc să ne convingă să nu divulgăm prea mult.
Pe de altă parte, noi ceva trebuie să spunem, pentru că totuşi avem o datorie faţă de cetăţeni, faţă de contribuabilul care ne plăteşte, să-i spunem care e activitatea noastră. Mai ales dacă e o situaţie de criză, nici nu poţi să… Dacă noi nu explicăm ce facem, lumea poate să creadă că ţara arde şi nouă nu ne pasă.
Atunci când ieşim noi şi anunţăm, după doi ani, poate s-a terminat criza, a şi uitat lumea ce probleme au fost. Deci e logic, e normal că trebuie să informăm opinia publică despre investigaţii, dar încercăm să nu dăm foarte multe detalii, nici să nu prejudiciem investigaţia şi, într-adevăr, nici să nu prejudiciem imaginea unor companii care … Până nu reuşim să finalizăm investigaţia, nu putem să spunem sigur că sunt vinovate.
E adevărat, pornim de la nişte indicii, deci nişte suspiciuni avem, iar în majoritatea cazurilor se confirmă. Dacă ne uităm, statistic, sunt destul de puţine investigaţiile în care Consiliul a zis: „M-am dus, am cercetat. Nu e nimic”. Sunt puţine, dar se întâmplă.
Istoric, investigațiile similare au durat 2 ani
CursDeGuvernare:
Revenind, e clar că n-aveţi cum să ne oferiţi detalii din investigaţia în curs, dar măcar cum a pornit? Suspiciunile dumneavoastră sau sesizări?
Bogdan Chiriţoiu:
Întotdeauna există sesizări, există oameni nemulţumiţi, dar n-am avut un avertizor – ce spuneam înainte, n-am avut pe cineva dintr-o bancă care să spună „şeful meu m-a pus să fac nu ştiu ce”.
CursDeGuvernare:
La un moment dat a ieşit Mugur Isărescu şi a zis: „Domnule, băncile se cam joacă cu ROBOR”. La vreo două săptămâni a apărut investigația dumneavoastră.
Bogdan Chiriţoiu:
Bun, ăsta e rolul Băncii Naţionale. Ei sunt reglementatorul, asigură supravegherea băncilor, dar şi e normal să-i atenţioneze din când în când.
Dar noi ne-am uitat la analizele noastre, repet, având desigur semnale din piaţă, dar ne-am uitat prin analizele proprii, n-a fost o sesizare a BNR sau a unei alte instituţii şi nici a unui avertizor de integritate, de concurenţă. Au fost analize interne şi care au pornit de ceva timp. Adică, n-a fost doar un eveniment.
CursDeGuvernare:
Băncile au cooperat, adică nu au blocat inspectorii de concurenţă?
Bogdan Chiriţoiu:
Da. În general, inspecția a decurs bine, s-a obţinut accesul la documentele care ne interesau, mai rămâne să le analizăm
CursDeGuvernare:
Cât estimați că va dura investigația?
Bogdan Chiriţoiu:
Nu pot să spun investigaţia asta în sine cât durează, pentru că ştii când porneşti, dar nu ştii ce găseşti acolo, nu ştii cât îţi va lua, care e volumul de date care trebuie prelucrate şi aşa mai departe.
Dar ne uităm în istorie, la cât au durat investigații similare: în jur de doi ani. Asta cu siguranţă nu e o investigaţie uşoară, deci n-ai niciun motiv să meargă mai repede decât alte investigaţii.
Toată direcția servicii este angrenată în investigație – 5 oameni
CursDeGuvernare:
Câţi oameni sunt angrenaţi în investigaţia asta?
Bogdan Chiriţoiu:
Este o echipă mai mare, cred că sunt undeva la cinci.
CursDeGuvernare:
Cinci e o echipă mare?!
Bogdan Chiriţoiu:
Da. E toată direcţia de servicii, care trebuie să ocupe, repet, şi de transport, şi de asigurări și alte domenii. Ei sunt 18 cu totul.
CursDeGuvernare:
La un moment dat, în presă a apărut o reacţie a Asociaţiei Române a Băncilor, care manifesta nemulţumirea că n-aţi discutat cu ei înainte.
Bogdan Chiriţoiu:
Da, dar ideea de inspecție se bazează şi pe un anumit secret; ăsta e instrumentul cel mai important al investigaţiei. Inspecţia e inopinată, deci prin surprindere; evident că nu-s discuţi cu oamenii. Dar acum, după inspecţie, putem discuta orice doresc. Sunt oricând bineveniţi. Putem să discutăm.
Ne vom consulta cu BNR când vom avea o imagine clară
CursDeGuvernare:
Există o procedură pentru aceste discuții?
Bogdan Chiriţoiu:
Da. Noi le adresăm cereri de informaţii, îi şi invităm uneori la discuţii. Dar, în acelaşi timp, e dreptul lor, oricând pe parcursul investigaţiei, să ceară o întâlnire cu echipa de investigaţie, să-şi exprime îngrijorările lor, dacă li se pare că le cerem prea multe informaţii, să ceară anumite lămuriri din partea echipei…
Evident că la unele întrebări echipa nu poate să răspundă. Nu putem divulga ce informaţii avem, de exemplu, de la alte bănci. Cu fiecare se discută despre el, nu discutăm despre ce informaţii avem de la alţii şi aşa mai departe. Oricum, e dreptul lor să ceară să aibă această discuţie. Şi, desigur, e şi dreptul nostru să nu le răspundem la unele dintre întrebări…
CursDeGuvernare:
Şi e o investigaţie absolut independentă, n-aveţi, de pildă, consultări cu BNR sau cum?
Bogdan Chiriţoiu:
În faza asta, nu, că e prea devreme. În momentul când ne conturăm o idee despre ce credem noi că s-a întâmplat în piaţă, da, ne vom consulta cu BNR, pentru că, evident, ei au expertiza privind piaţa bancară. Ei sunt instituţia statului care ştie cel mai bine cum funcţionează această industrie, deci evident că vom apela la expertiza dânşilor.
Dar momentan suntem la faza asta în care ai strâns multe-multe documente, avem foarte multe date şi acum trebuie să cerni prin ele, să vezi ce e relevant, ca să-ţi conturezi o imagine. Şi apoi, desigur, vom discuta cu specialiştii din BNR.
Noi încercăm să colaborăm cu toate autoritățile de reglementare, singura relație foarte bună e cu ANCOM
CursDeGuvernare:
Sunt anumite domenii în care intervenţia dumneavoastră ar putea fi anticipată de reglementator. Adică BNR pe bănci, ANRE pe energie, ASF în asigurări. Colaborați cu acești reglementatori?
Bogdan Chiriţoiu:
Noi încercăm să colaborăm cu toate agenţiile de reglementare. Acum, depinde şi de context, de cât de multe probleme sunt într-un sector, şi depinde şi de dorința de colaborare… Tradiţional avem o relaţie foarte bună cu ANCOM, o relație care e construită în ani de zile.
Şi cu celelalte agenţii de reglementare sau instituţii de reglementare încercăm să lucrăm. Cu unii e mai uşor, cu alţii mai puţin uşor. Noi avem nevoie de expertiza lor, pentru că ei ştiu piaţa cum noi nu vom putea niciodată s-o ştim. Noi ştim instrumentele noastre, de concurenţă, şi avem un anumit avantaj că nu suntem atât de legaţi de industrie. Având o anumită distanţă, poate că uneori reuşim să vedem lucruri pe care dânşii nu le văd sau care nu-i frapează. Cred că e important să colaborăm. Ne putem completa foarte bine, noi şi reglementatorii.
CursDeGuvernare:
Și sesizaţi aceeaşi dorinţă de cooperare ca la ANCOM, cum aţi dat exemplu?
Bogdan Chiriţoiu:
Nu totdeauna, poate și pentru că nu există poate această istorie a colaborării. Sunt mai mulţi factori care pot să explice…
Comisia Europeană vrea ca 90% din ajutoarele de stat să fie aprobate în plan național, verificări se fac prin sondaj sau în caz de sesizare
CursDeGuvernare:
Un domeniu foarte important- ajutoarele de stat. În momentul ăsta aveţi competențe suplimentare date de Comisia Europeană.
Bogdan Chiriţoiu:
Avem un rol dual cumva, suntem între autorităţi, între guvernul nostru, şi Comisie. Suntem un sfătuitor al guvernului. Cum principalul furnizor de ajutor de stat în România e Guvernul, sarcina noastră este să-l consiliem, pentru ca măsurile pe care le ia să fie în conformitate cu legislaţia europeană.
Pe de altă parte, suntem contact al Comisiei Europene în România. Când Comisia Europeană vrea să obţină informaţii despre ce se întâmplă în România, pe noi ne întreabă.
Revenind, Comisia nu poate să gestioneze atât de multe cazuri și atunci ne spune: „Eu îţi dau o regulă şi e treaba ta să te încadrezi”. Şi tu, Consiliul Concurenței, aprobi la nivel naţional, iar Comisia verifică din când în când, prin sondaj, sau dacă are o sesizare.
Ținta este ca 90% dintre ajutoare să fie aprobate la nivel naţional, să nu mai trebuiască să fie aprobate direct de Comisie. Ajutoarele mari or dificile tehnic, pe zone noi, unde nu-i destulă experienţă, rămân la Bruxelles. Dar repet, obiectivul Comisiei este ca astea să fie doar 10% din ajutorul de stat acordat de un stat membru. Grosul, 90%, să fie aprobat la nivel naţional.
CursDeGuvernare:
Aşteptăm noi ajutoare de stat?
Bogdan Chiriţoiu:
Păi sigur o să fie. Statul român dă ajutoare şi din fonduri naţionale, cum e schema de investiţii de la Ministerul de Finanţe, dar ajutoare sunt și din fonduri europene.
Mai avem fonduri speciale pe energie – aici, un fond de modernizare a început să fie accesat de România, şi pe energie sunt mai mulţi bani decât în componenta energie din PNRR. A fost ceva muncă să terminăm absorbţia banilor din bugetul anterior. Ştiţi regula N+3, mai avem inclusiv anul ăsta. Și în viitor cred că ne vom axa pe noile fonduri din exercițiul 2021-2027.
CursDeGuvernare:
Spuneaţi că au început să se acceseze fondurile pe energie. Ce dosare ați analizat?
Bogdan Chiriţoiu:
Pe fondul de modernizare, care gestionat de Comisie, până acum sunt aprobate firme mari de stat: Transelectrica, Transgaz, Petrom… Dar astea sunt proiecte destul de mari. Mai urmează… Oltenia are un proiect… Hidroelectrica înţeleg că vrea pe Repower.
***
Urmărește-ne pe Google News
