fbpx

La obiect

Cum ar urma să arate Educația, pe cicluri școlare, dacă s-ar implementa Programul România Educată

Raportul România Educată elaborat de Președinția României a fost publicat pentru prima oară miercuri, ziua în care Guvernul Florin Cîțu a adoptat Memorandul prin care… Mai mult

14.07.2021

La obiect

În sfârșit, DOCUMENTUL: Memorandumul pe Proiectul România Educată – adoptat de Guvern. Calendarul și țintele

Guvernul va înființa un grup de lucru interministerial coordonat de premierul Florin Cîțu, pentru elaborarea pachetului legislativ necesar implementării Proiectului România Educată elaborat la Președinție,… Mai mult

14.07.2021

Chestiunea

Cum s-ar putea implica economic România în Moldova pro-europeană care urmează: Radiografia economiei de peste Prut

Rezultatele alegerilor parlamentare de duminică pun Republica Moldova pe o direcție de dezvoltare pro-europeană – configurată de situația, istorică, în care șeful statului, parlamentul și… Mai mult

13.07.2021

La obiect

Scădere îngrijorătoare a producției industriale

România a consemnat în luna mai 2021 o scădere de 6% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, acest rezultat a… Mai mult

13.07.2021

Raportul privind statul de drept în UE – Problemele României

de Razvan Diaconu , 20.7.2021

justitie europeana mcvRaportul Comisiei Europene privind situația statului de drept în UE atrage atenția, în legătură cu România, că există “îngrijorări serioase” referitoare la punerea în discuție, de către CCR, a principiului întâietății dreptului european.
În decizia din 8 iunie 2021, precizează documentul, CCR nu acceptă constatările Curții de Justiție a UE și, pune sub semnul întrebării, la modul general, principiul preeminenței legislației UE.

Decizia CJUE la care se referă documentul prezentat marți de Comisie, al doilea privind starea statului de drept în țările UE, este cea pronunțată în 18 mai și în care se preciza, printre altele, că rapoarte MCV sunt obligatorii pentru România.

(Citiți și: “CCR încearcă să explice de ce dreptul european nu primează în fața Constituției:)

Alte mențiuni privind România:

  • Reglementările ce debalansează influența exercitatp de diferite instituții în procedura de numire a șefilor parchetelor. În anul 2020, au existat două numiri importante la șefia parchetelor făcute în pofida avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii.
  • Deficitul de resurse umane din instanțe. În decembrie 2020, precizează Raportul, erau vacante aproximativ 20% din posturile de judecător și 16% din posturile pentru procurori. Și la acest capitol este menționată CCR, care a creat un vid legislativ printr-o decizie ce a împiedicat organizarea unui concurs pentru recrutarea de magistrați. “Aceste lipsuri au adăugat și mai multă presiune pe magistrați, cu implicații în ce privește calitatea și eficiența actului de justiție”, precizează documentul.
  • Persistă îngrijorările privind stabilitatea și predictibilitatea legislației, în condițiile în care aceasta se schimbă des și rezultatul este contradictoriu, pentru că nu sunt realizate evaluări ale impactului acestora.
  • Amendamentele aduse în perioada 2017 – 2019 legilor justiției sunt încă în vigoare, astfel încât rămân îngrijorările efectul advers asupra funcționării sistemului de justiție. “Amendarea Codurilor Penale rămâne o necesitate. În absența unor soluții legislative solide  la deciziile Curții Constituționale, există obstacole tot mai mari și și incertitudine legislative în ce privește lupta împotriva corupției”.
  • Procedura de revocare a procurorilor șefi trebuie amendată ca urmare a deciziei CEDO din 5 mai (cea prin care CEDO i-a dat dreptate Laurei Codruța Kovesi, revocată în 2018 de la șefia DNA).
  • Cadrul legislativ privind problemele de integritatea rămâne fragmentat.
  • Eficacitatea investigării și sancționării corupției la nivel mediu și înalt s-a îmbunătățit, confirmând rezultatele anterioare. Direcția Națională Anticorupție a obținut rezultate mai bune, deși modificările aduse în 2017-2019 legilor justiției continuă să reprezinte un impediment major pentru buna sa funcționare. În absența unor soluții legislative și politice solide la deciziile Curții Constituționale, există obstacole sporite și incertitudine juridică pentru lupta împotriva corupției.
  • Rămân o provocarea aplicarea codului de conduită al parlamentarilor și absența regulilor în care membrii legislativului interacționează cu lobbyștii.
  • Riscul clientelismului, favoritisemlor și nepotismului în administrație la nivel înalt precum și riscurile care decurg din legăturile actorilor politici cu oamenii de afaceri rămân neabordate.
  • Adoptarea unei noi Strategii naţionale anticorupţie pentru 2021-2025 constituie o prioritate.

Referiri la independența mass-media:

  • În continuare nu există garanții pentru independența editorială.
  • Nu există transparență totală în ceea ce privește acționariatul organizațiilor mass-media.
  • Publicitatea cumpărată de stat continuă să fie o sursă importantă de finanțare a sectorului media, ceea ce permite guvernanților să influențeze politic presa, în mod indirect.
  • Accesul la informații reprezintă încă o provocare, în pofida faptului că există o lege ce garantează accesul la date de interes public.
  • Continuă să fie raportate cazuri de plângeri pentru defăimare înregistrate împotriva jurnaliștilor.

Evaluarea situației statului de drept în UE

Raportul pentru anul 2021 se bazează pe aceeași metodologie și domeniu de aplicare utilizate la conceperea primului astfel de document, evaluând patru teme principale, care sunt deosebit de relevante pentru situația statului de drept: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemele de control și echilibru, care sunt esențiale pentru funcționarea eficace a sistemului de guvernanță democratică.

1. Sistemele de justiție

  • Aproape toate statele membre au demarat reforme legate de sistemele lor de justiție, deși cu variații în ceea ce privește domeniul de aplicare, forma și progresul.
  • În mai multe state membre au fost sau sunt în curs de a fi luate măsuri pentru a consolida independența justiției prin reforme legate, de exemplu, de consiliile judiciare, de numirea judecătorilor și de independența și autonomia parchetelor.
  • Cu toate acestea, câteva state membre au continuat să realizeze reforme care diminuează garanțiile privind independența justiției, ceea ce ridică îngrijorări sau le agravează pe cele existente în legătură cu influența sporită a puterii executive și legislative asupra funcționării sistemului lor de justiție.
  • În plus, în unele state membre, atacurile politice și încercările repetate de subminare a judecătorilor sau a instituțiilor judiciare pun și mai mult la îndoială independența judiciară.
  • De la adoptarea raportului 2020, Curtea de Justiție a UE a reafirmat importanța unei protecții judiciare eficace pentru susținerea statului de drept. În cele din urmă, pandemia COVID-19 a dat un nou sens urgenței de a moderniza sistemele judiciare și a evidențiat potențialul digitalizării.

2. Cadrele anticorupție

  • Statele membre ale UE continuă să ocupe printre cele mai bune locuri la nivel global la acest capitol, zece dintre acestea fiind în topul mondial al primelor douăzeci de țări percepute ca fiind cel mai puțin corupte.
  • Mai multe state membre adoptă sau revizuiesc în prezent strategii sau planuri de acțiune naționale anticorupție. Multe au luat măsuri pentru a consolida cadrele de prevenire a corupției și de integritate, inclusiv normele privind conflictele de interese, transparența activităților de lobby.
  • Cu toate acestea, rămân totuși provocări, în special legate de anchetele penale, de urmărirea penală și de sancționarea corupției în unele state membre.
  • Cazuri de corupție majore sau extrem de complexe au continuat să apară în diverse state membre. Resursele alocate luptei împotriva corupției nu sunt întotdeauna adecvate în unele țări UE, în timp ce în altele persistă preocupări cu privire la eficacitatea anchetelor, a urmăririi penale și a judecării cazurilor de corupție la nivel înalt. În general, pandemia COVID-19 a încetinit reformele și deciziile în cazurile de corupție în unele state membre.

3. Libertatea și pluralismul mass-mediei

  • În timpul pandemiei COVID-19, jurnaliștii și cei care activează în domeniul mass-media din Europa au fost supuși la o presiune puternică.
  • Având în vedere cel mai mare număr de alerte privind siguranța jurnaliștilor și evenimentele tragice recente, este necesar să se abordeze această problemă în întreaga UE.
  • Raportul privind pluralismul mass-mediei din 2021 – o sursă esențială de informații pentru Raportul privind statul de drept – indică o deteriorare generală a situației jurnaliștilor în mai multe state membre.
  • Nu toate autoritățile de control a mass-media sunt libere de influența politică și există un risc ridicat de interferență politică în mass-media în unele state membre.
  • Mijloacele de informare în masă au fost esențiale pentru informarea cetățenilor în timpul pandemiei COVID-19, chiar dacă o serie de restricții au îngreunat munca jurnaliștilor.
  • Pandemia a provocat, de asemenea, provocări economice serioase pentru sectorul presei, ceea ce a determinat unele țări UE să adopte scheme de sprijin financiar, care trebuie pus în aplicare într-un mod transparent și echitabil.

4. Mecanisme instituționale de control și echilibru

  • Unele țări membre au continuat să inițieze reforme consituționale pentru consolidarea mecanismelor instituționale de control și echilibru.
  • Unele au instituit recent măsuri pentru a spori transparența procesului de elaborare a legilor și pentru a îmbunătăți participarea cetățenilor.
  • În general, mecanismele de control și echilibru, inclusiv parlamentele, instanțele, avocații poporului și alte autorități independente au jucat un rol crucial în timpul pandemiei COVID-19, care a reprezentat un test de rezistență pentru statul de drept.
  • În același timp, există provocări la adresa procesului legislativ, cum ar fi schimbările bruște, procedurile accelerate sau sistemul de revizuire constituțională.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.7.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Consiliul local Sectorul 1 a mandatat-o pe Clotilde Armand să înceapă procedura de reziliere a contractului cu Romprest

Vladimir Ionescu

Consiliul Local al Sectorului 1 a mandat-o marți pe Clotilde Armand, cu 17 voturi pentru și nouă abțineri, să ceară în instanță rezilierea contractului pe… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Guvernul simplifică regulile achizițiilor publice ca să crească viteza procedurilor – proiect de OG

Adrian N Ionescu

În procesul de achiziții publice, o serie de documente vor fi eliminate, anumite termene vor fi scurtate, anumite obligații vor fi simplificate și vor fi… Mai mult

Stiri

Administrarea unei a treia doze de vaccin anti-Covid ar putea începe în septembrie – Valeriu Gheorghiță

Vladimir Ionescu

Personalul medical și persoanele vulnerabile ar putea fi vaccinate cu a treia doză împotriva Covid-19 începând din luna septembrie, în contextul creșterii numărului infectărilor cu… Mai mult

Stiri

Comandament pentru Situaţii de Urgenţă la Transporturi – posibile restricții de circulație din cauza caniculei

Vladimir Ionescu

La Ministerul Transporturilor a fost convocat, marţi, Comandamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cauza caniculei. Autorităţile anunţă că, în fncţie de situaţia din teren, ar… Mai mult

Stiri

BNR va asista Republica Moldova în reformarea sistemului financiar și aderarea la „Single Euro Payments Area”

Adrian N Ionescu

Banca Națională a României (BNR) va conduce un consorțiu de bănci centrale, care va acorda Republicii Moldova asistență privind consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării… Mai mult

Europa

Roșia Montană – înscrisă în Patrimoniul UNESCO: avantaje, controverse, implicații financiare

Razvan Diaconu

Complexul arheologic Roșia Montană, unic în lume, a fost înscris marți în lista UNESCO și în Patrimoniul mondial în pericol, fără obiecții și fără amendamente.… Mai mult

Stiri

Drama din Educație: Doar 40% din profesori au luat note peste 7 la Titularizare, iar 20% nu au obținut nici nota 5

Vladimir Ionescu

Rata notelor peste 7 obținute de profesorii care au susținut proba scrisă a examenului de titularizare este de 44,47%, cea mai mică din ultimii cinci… Mai mult