Dreptul european nu primează față de legea fundamentală a României, Constituția, ci doar față de legislația internă infraconstituțională, adică doar față de legile interne mai prejos de Constituție, precizează cei șapte judecători CCR în motivarea deciziei ce interzice desființarea Secției speciale de către instanțele naționale.
De asemenea, mai spune CCR, prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, care este prevăzută și în Constituție, nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identităţii constituţionale naţionale.
În virtutea acestei identităţi constituţionale, CCR este abilitată să asigure supremaţia Legii fundamentale pe teritoriul României, mai precizează motivarea.
Alte afirmații importante ale deciziei prin care CCR încearcă să eludeze efectele hotărârii CJUE ce preciza că recomandările MCV sunt obligatorii, iar desființarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) trebuie făcută de instanțele naționale:
- O reglementare specială în Constituţia României o are raportul dintre dreptul naţional şi dreptul Uniunii Europene (…). Astfel, clauza de aderare la Uniunea Europeană cuprinde în subsidiar o clauză de conformitate cu dreptul UE, potrivit căreia toate organele naţionale ale statului sunt obligate în principiu să implementeze şi aplice dreptul UE. Acest lucru este valabil şi pentru Curtea Constituţională, care asigură, în virtutea art.148 din Constituţie, prioritatea de aplicare a dreptului european. Însă această prioritate de aplicare nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identităţii constituţionale naţionale (…) ca garanţie a unui nucleu identitar de fond al Constituţiei României şi care nu trebuie relativizată în procesul integrării europene.
- Potrivit clauzei de conformare cuprinse chiar în textul art. 148 din Constituţie, România nu poate adopta un act normativ contrar obligaţiilor la care s-a angajat în calitate de stat membru (…), însă cele anterior arătate cunosc desigur o limită constituţională, întemeiată pe conceptul de ‘identitate constituţională naţională’.
- Principiul statului de drept presupune securitate juridică, respectiv încrederea legitimă a destinatarilor în efectele dispoziţiilor legale în vigoare şi în modul de aplicare al acestora, astfel încât orice subiect de drept să-şi determine în mod previzibil conduita.
- Or, în măsura în care unele instanţe judecătoreşti lasă neaplicate din oficiu dispoziţii naţionale pe care le consideră ca fiind contrare dreptului european, în vreme ce altele aplică aceleaşi reglementări naţionale, considerându-le conforme dreptului european, standardul de previzibilitate al normei ar fi puternic afectat, ceea ce ar genera o gravă insecuritate juridică şi, implicit, încălcarea principiului statului de drept.
(Citiți și: „Curtea de Justiție a UE: Decizia MCV are caracter obligatoriu pentru România, desființarea SIIJ este de competența autorităților naționale”)
Cazul Germaniei, împotriva căreia s-a declanșat infringementul pentru ignorarea preeminenței dreptului european de către Curtea constituțională națională
Comisia Europeană a dechis săptămâna trecută procedura de infringement împotriva Germaniei, întrucât aceasta s-ar face vinovată de încălcarea unor principii fundamentale ale dreptului UE, precum cel al preeminenței dreptului în fața legislației naționale.
Un demers asemănător ar putea să vizeze curând și Polonia, după ce executivul de la Varșovia a cerut Tribunalului Constituţional al Poloniei să confirme preeminenţa Constituţiei naţionale în faţa legislaţiei UE.
(Citiți și: „Germania, procedură de infringement pentru nerespectarea principiului întâietății dreptului UE. Următoarea vizată – Polonia”)
Comisia Europeană acuză Germania că a creat un ”grav precedent” după ce Curtea Constituţională germană a emis anul trecut o hotărâre prin care contestă întâietatea dreptului european asupra celui naţional, scrie Reuters, preluată de Agerpres.
În data de 5 mai 2020, Curtea Constituţională Federală a Germaniei şi-a pronunţat hotărârea cu privire la programul de achiziţionare de active de către sectorul public de pe pieţele secundare (PSPP) al Băncii Centrale Europene (BCE). În respectiva hotărâre, judecătorii constituţionali germani au stabilit că Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a depăşit competenţele într-un program de achiziţionare de active de către sectorul public de pe pieţele secundare. Mai mult, Curtea Constituţională germană a decis că o hotărâre a Curţii de Justiţie a UE care validase acel program nu are efecte juridice în Germania.
Curtea germană a privat o hotărâre a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de efectele sale juridice în Germania, încălcând principiul preeminenţei dreptului UE, a explicat Comisia Europeană.
Acesta este motivul declanşării procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, ceea ce înseamnă primul pas din procedura de infringement.
Explicațiile Comisiei:
Prin ordonanţa din 29 aprilie 2021, Curtea Constituţională a Germaniei a respins două solicitări care vizau executarea hotărârii din 5 mai 2020. Cu toate acestea, ordonanţa Curţii Constituţionale a Germaniei din 29 aprilie 2021 nu anulează încălcările principiului preeminenţei dreptului UE.
Comisia consideră că hotărârea Curţii Constituţionale a Germaniei constituie un precedent grav, atât pentru practica viitoare a Curţii Constituţionale germane în sine, cât şi pentru tribunalele şi curţile supreme şi constituţionale din alte state membre.
