Capacitatea sistemului financiar de a susține dezvoltarea plasează România pe locul 101 din 140 de ţări analizate în Raportul Competitivităţii Globale al Forumului Economic Mondial (WEF), recent publicat.
„Sistemul financiar este veriga slabă a competitivităţii economiei româneşti și este de departe cea mai slaba performanţă românească în rândul tuturor componentelor cheie ale competitivităţii”, potrivit preşedintelui Iniţiativei Pentru Competitivitate (INACO), Andreea Paul.
La niciun alt pilon structural al competitivităţii din cei 12 analizaţi de raportul WEF „nu stăm atât de nefast precum la starea finanţării”, remarcă economistul citat, într-un comunicat INACO emis vineri.
Pe ansamblul economiei, România se menţine pe locul 52 în lume anul acesta în Raportul Competitivităţii Globale, „dar cu deficienţe structurale majore în finanţarea ei”, conchide expertul citat.
Iată toate performanțele României la diferite capitole, în ordine descrescătoare:
- sănătatea – locul 72 în lume,
- competenţele forţei de muncă – 69,
- dinamismul afacerilor – 64,
- capacitatea de inovare – 57,
- piaţa produselor – 56,
- piaţa muncii – 56,
- infrastructura – 55,
- stabilitatea macroeconomică – 53,
- instituţiile – 46,
- dimensiunea pieţei – 41.
(Descărcați de AICI profilul României în Raportul WEF al Competitivității)
Cea mai bună poziție a României este la capitolul adoptării tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor – pe locul 36 în lume.
„Paradoxal, în pofida avantajului competitiv privind tehnologia informaţiilor, capitalurile de risc sunt aproape indisponibile în România pentru stimularea ideilor noi, creative şi inovative de afaceri – sub-indicator al sistemului financiar care ne aşază pe ruşinosul loc 114 în lume – cea mai problematică realitate dintre toate sub-componentele financiare analizate”, remarcă Andreea Paul (foto).
„Veriga slabă”
Cu toate că sistemul bancar este relativ bine cotat, scorul creditului acordat sectorului privat este printre cele mai slabe (locul 101), cel al finanţării sectorului IMM este şi mai scăzut (locul 112), iar accesul la capitalul de risc plasează România pe locul 114.
Valoarea de piaţă (calitalizarea bursieră) a companiilor listate (8,7% din PIB) plasează România pe locul 95, arătând astfel gradul redus de finanţare prin piaţa de capital reglementată.
Sănătatea sistemului bancar are un scor de jumătatea clasamentului (locul 71), ca urmare a unei bune rate de adecvare a capitalului (locul 46).
Sistemele de finanţare din ţările Europei Centrale şi de Est sunt toate mult mai bine plasate: Cehia – 40, Slovacia – 54, Polonia – 55, Ungaria – 66, Bulgaria – 71.
Poate părea, însă, surprinzătoare plasarea mai bună din punctul de vedere al sistemului de finanţare a unor ţări precum Panama – 41, Maroc – 44, Namibia -47, Nepal – 58 sau Vietnam – 59.
Clasamentul competitivităţii după sistemul financiar oferă muilte alte surprize.
Clasamentul general
Faptul că România şi-a conservat plasare pe locul 52 în clasamentul global al competitivităţii în general nu este liniştitor.
Celelalte capitole după care a fost construit nu au reuşit să ne ridice deasupra altor ţări care va trebui, până în cele din urmă, să intre în Zona Euro.
Bulgaria este cu o treaptă deasupra noastră, Ungarie pe locul 48 (după Mexic şi Oman), Polonia pe 37 (după Chile ), Cehia pe 28 (după Malaezia).
Implicarea sectorului privat în planurile de adoptare a euro
INACO propune crearea Grupului de Lucru Public-Privat pentru Creşterea Competitivităţii Sistemului Financiar în România în cadrul Comisiei Naţionale pentru aderarea României la moneda euro, cu un plan ferm asumat de acţiuni şi termene care sa contribuie la dezvoltarea şi convergenţa economiei reale la UE.
Comisia în cauză a avut, joi, o sesiune de dezbateri al cărui singur rezultat a fost subiectul dezbaterilor: un studiu de fundamentare al aderării care propunea mai multe scenariipentru creșterea gradului de convergență cu Zona Euro.
(Citiți și: (Cam) când adoptăm euro: scenariile necesare de creştere, în formă simplificată)
„Permanenta amânare a adoptării monedei euro antrenează costuri mari economice, despre care nimeni nu vrea să facă vorbire, permanentizează indisciplina fiscală, bugetară şi impredictibilitatea mereu criticate, dar niciodată îndreptate. Și mai face ceva: permite sistemului financiar să rămână așa cum este el azi, necompetitiv”, spune Andreea Paul.
Propunerea INACO este adresată BNR și mediului privat bancar, Ministerului Finanţelor, patronatelor, sindicatelor, mediului academic şi ONG-urilor specializate.
