Comisia Europeană a publicat miercuri cea de a treia ediție a raportului anual privind statul de drept. Acesta conține recomandări specifice pentru România, dar și pentru celelalte state membre.
La fel ca în edițiile anterioare, raportul din acest an examinează evoluțiile din patru domenii-cheie ale statului de drept: sistemele de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și independența mass-mediei și aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru.
Recomandările primite de România
Pe lângă reamintirea angajamentelor asumate prin PNRR – referitor la anumite aspecte ale sistemului de justiție, cadrul anticorupție și procesul legislativ – și a recomandările din MCV, Comisia recomandă României:
- Asigurați-vă că revizuirea Legilor Justiției consolidează garanțiile de independenţă judiciară, inclusiv pentru reformarea regimului disciplinar al magistraţilor, şi ia măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunile din sistemul judiciar, ținând cont de standardele europene și de avizele relevante ale Comisiei de la Veneția.
- Introducerea regulilor de lobby pentru membrii Parlamentului.
- Abordarea provocărilor operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea procurorilor și monitorizează îndeaproape a impactul noului sistem privind investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție din sistemul judiciar.
- Consolidarea regulilor și mecanismelor de îmbunătățire a independenței editoriale a mass-media din serviciul public ținând cont de standardele europene privind mass-media publice.
- Asigurarea consultărilor publice eficiente înainte de adoptarea proiectelor de lege.
- Continuarea eforturilor de înființare a unei Instituții Naționale pentru Drepturile Omului ținând cont de Principiile ONU de la Paris.
(Descărcați AICI capitolul referitor la România)
Domeniul Justiției, o prioritate pe agenda UE
Contextul în care este publicat raportul de anul acesta este marcat de invadarea Ucrainei de către Rusia, ceea ce a evidențiat și mai mult importanța respectării valorilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept.
Acesta include o imagine de ansamblu a tendințelor înregistrate per ansamblu în UE și 27 de capitole consacrate fiecărei țări, în care se analizează evoluțiile din fiecare stat membru începând din iulie 2021. Raportul din acest an conține pentru prima dată recomandări specifice adresate fiecărui stat membru, astfel cum a anunțat Ursula von der Leyen în discursul său din 2021 privind starea Uniunii.
(Citiți și: ”Guvernul va chema experți UE să reconfirme îndeplinirea condițiilor tehnice de aderare la Schengen. Care sunt problemele reale”)
Recomandările, transmite Comisia Europeană, sunt menite să ajute statele membre să continue reformele în curs sau planificate și să identifice domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri.
Reformele în domeniul justiției au rămas o prioritate pe agenda politică din ultimul an.
Comisia a constatat că în câteva state membre persistă preocupări structurale în ceea ce privește independența sistemului judiciar. În unele state membre există provocări în ceea ce privește numirile în cadrul instanțelor superioare și în ceea ce privește funcțiile de președinte de instanță. În alte state membre există preocupări cu privire la independența sau autonomia organelor de urmărire penală, iar procedurile disciplinare sunt utilizate pentru a reduce independența sistemului judiciar.
Pentru a aborda aceste aspecte, recomandările Comisiei încurajează, de exemplu, o implicare mai puternică a sistemului judiciar în procedurile de numire, o mai mare autonomie a organelor de urmărire penală și furnizarea de către statele membre a unor resurse adecvate pentru sistemele de justiție.
