Ministrul de Interne, Lucian Bode, a anunţat miercuri, în şedinţa de Guvern, că în luna septembrie îşi propune să realizeze cu experţii din statele membre o evaluare voluntară, astfel încât în octombrie 2022, la prima reuniune a Consiliului JAI, ”să îndeplinim toate condiţiile tehnice privind intrarea în Schengen”.
Ministrul Bode a precizat că ”evaluarea României şi Bulgariei, în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor tehnice de aderare, a fost realizată în urmă cu 11 ani”.
Problema României vizavi de Schengen este însă una care excede criteriile tehnice invocate de guvern.
Aderarea la spațiul Schengen, între teorie și practică
Aderarea la spațiul Schengen reprezintă un drept și o obligație asumată prin Tratatul de Aderare la UE.
Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. Deocamdată, România și Bulgaria sunt integrate doar în Sistemul de Informații Schengen.
În ciuda faptului că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile tehnice necesare pentru aderarea lor, spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere.
Parlamentul European și Comisia Europeană au cerut în repetate rânduri Consiliului să aprobe extinderea Schengen cu România și Bulgaria.
În ultimii 11 ani însă, o serie de state membre au blocat extinderea Schengen cu România și Bulgaria din alte motive decât cele tehnice.
Chiar în ianuarie 2022, Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la București, afirma că România nu poate spera să fie primită în Spațiul Schengen dacă nu respectă decizia CJUE care statuează supremația dreptului european asupra celui național.
Poziția a apărut după ce CCR a refuzat, în două rânduri în anul care a trecut, să accepte acest principiu.
(Citește și: ”Mesaj clar dinspre Bruxelles: Nu intrați în Schengen dacă nu respectați deciziile CJUE”)
În trecut, lipsa de eficiență în combaterea corupției și derapajele în Justiție – în special din perioada guvernărilor PSD girate de Liviu Dragnea – au constituit motive pentru care României i-a fost refuzată aderarea la Schengen
Guvernul insistă cu criteriile tehnice
„În marja Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), desfăşurat la Praga, am avut posibilitatea să am o întâlnire bilaterală cu doamna comisar Ylva Johansson, ocazie cu care i-am solicitat sprijin pentru urgentarea procesului de aderare a României la Spaţiul Schengen”, a spus ministrul de Interne, citat de News.ro, în ședința de guvern de miercuri.
Lucian Bode a precizat: ”În luna septembrie, ne propunem să realizăm cu experţii din statele membre această evaluare voluntară, astfel încât la momentul octombrie 2022, prima reuniune a Consiliului JAI, să fim în măsură să prezentăm toate detaliile solicitate şi să îndeplinim toate condiţiile tehnice, astfel încât decizia să fie una favorabilă României”.
„România îndeplineşte condiţiile tehnice de aderare la Spaţiul Schengen. România solicită Comisiei, solicită statelor membre să existe un echilibru între obligaţiile pe care România şi le asumă ca gestionar a celei mai întinse frontiere a Uniunii Europene – 2.070 de kilometri de frontieră a Uniunii Europene o gestionează România, şi drepturile de care trebuie să se bucure România în ceea ce priveşte libera circulaţie a persoanelor, a mărfurilor şi a serviciilor”, a mai spus Lucian Bode.
Premierul Nicolae Ciucă a intervenit, precizând: ”Odată cu începerea conflictului din Ucraina, am avut posibilitatea să demonstrăm, practic şi real, că avem toate măsurile luate, astfel încât să putem să gestionăm, în condiţii de securitate deplină, graniţa de est a României cât şi frontiera de est a UE”.
Şeful Executivului a făcut apel la toate instituţiile implicate, pentru a putea finaliza toate demersuri, pentru a se ajunge la standardele spaţiului Schengen.
