Raport: România va avea în 2025 cea mai mică creștere economică din regiune. Prognozele pe principalele sectoare din economie

Cu o prognoză de creștere economică mai mică de 2% din PIB, România va avea în 2025 cea mai slabă performanță din regiune ”deoarece trebuie să implementeze cel mai mare pachet de ajustare fiscală”, reiese dintr-un raport UniCredit Bank.
Polonia este favorita regiunii, cu un avans economic estimat la 3,5% din PIB.

În situația în care ”planurile de ajustare fiscală vor dezamăgi sau dacă guvernele le vor dilua în timpul implementării”, România riscă să fie retrogradată, în condițiile în care ratingul actual este ultimul de pe treapta recomandată investițiilor.

Performanța slabă a economiei României din prima jumătate a anului i-a determinat pe economiștii UniCredit Bank să revizuiască prognoza pentru 2024, la 1,7% din PIB.

Pe de altă parte, ei au îmbunătățit prognoza de creștere pentru 2025, la 1,9% din PIB, parțial datorita unui efect de bază favorabil, dar și datorită unor perspective mai optimiste pentru anumite sectoare.

”Sectorul privat va avea mai puțin finanțare anul viitor, ceea ce va duce la o încetinire a consumului, în timp ce investițiile vor continua probabil să susțină creșterea, iar exporturile ar putea începe să-și revină. Pe partea ofertei, am putea vedea o performanță mai bună în construcții, tranzacții imobiliare și industrie”, se arată în Raportul CEE Trimestrial T4 2024, realizat de UniCredit Bank.

Creșterea TVA și reducerea plafonului la microîntreprinderi, principalele măsuri de reducere a deficitului bugetar la 6% din PIB în 2025

Economiștii UniCredit Bank sunt de părere că un deficit de aproximativ 6% din PIB în 2025 este ”cea mai bună situație de care se poate spera”.

O creștere a impozitelor este considerată inevitabilă, cele mai probabile fiind accizele, impozitele pe bunuri și creșterea ratelor de impozitare pentru majoritatea microîntreprinderilor.

”De asemenea, estimăm o posibilă creștere de 2 puncte procentuale a ratei principale a TVA-ului pentru bunuri și servicii, dar doar din a doua jumătate a anului viitor”, se arată în analiza semnată de Anca Maria Negrescu, Senior economist UniCredit Bank România.

În ceea ce privește fondurile europene, specialiștii UniCredit Bank sunt de părere că cele 6,7 miliarde de euro (aproape 2% din PIB) pe care statul ar trebui să le asigure, în 2025-2026, sub formă de cofinanțare pentru accesarea celor 13,7 miliarde de euro rămase din cadrul PNRR ar putea fi acomodate în buget, chiar dacă deficitul este redus.

Industria și-ar putea reveni în 2025, pe fondul creșterii cererii externe

Cu toate că evoluția cererii externe a fost până acum mai slabă decât s-au așteptat, economiștii UniCredit au o perspectivă optimistă pentru 2025.

”Indicatorii de sentiment arată un optimism pentru viitor (deși rămân în teritoriu de contracție), ceea ce ne face să ne așteptăm la îmbunătățiri în industrie și exporturi în 2025”, se arată în raportul citat.

Construcțiile vor beneficia de împrumuturi mai ieftine și de transferuri mai mari din partea UE, în timp ce numărul autorizațiilor de construire emise a crescut în al doilea trimestru al anului 2024 în toate sectoarele și este probabil să continue să crească.

Tranzacțiile imobiliare ar putea începe, de asemenea, să crească din nou, după o contracție anticipată în acest an.

Anemia sectorului IT s-ar putea prelungi și în 2025

Slăbiciunea din domeniul IT ar putea să se extindă până în 2025 și ar putea dura mai mult până când noile proiecte vor ajunge în România pentru a impulsiona sectorul, avertizează economiștii UniCredit Bank.

Pe de altă parte, agricultura ar putea beneficia de un efect de bază favorabil, deoarece seceta din această vară și temperaturile extreme din acest an au afectat recoltele pe 40% din suprafața cultivată cu grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui.

”Prin urmare, ne așteptăm la creșteri ale prețurilor alimentelor și la importuri de alimente în 2025”, se mai arată în raport.

Importurile de energie ar putea, de asemenea, să crească anul viitor, cu excepția cazului în care România reușește să își îmbunătățească capacitatea de stocare a energiei regenerabile pentru a gestiona mai bine nepotrivirile dintre ofertă și cerere pentru energie în diferite momente.

Scăderea consumului ar putea ajuta la reducerea vulnerabilității externe, dar leul se va deprecia față de euro

Prognoza băncii italiene indică o corecție de un punct procentual a deficitului de cont curent, la 6% din PIB în 2025, în contextul unei cereri interne mai slabe și a unei posibile reveniri a exporturilor, deficitul extern fiind complet acoperit de investiții străine directe, transferuri din partea UE și împrumuturi guvernamentale din străinătate.

”Astfel, nu vedem o presiune semnificativă de depreciere asupra RON și ne așteptăm ca rezervele valutare să crească în continuare. Totuși, ne așteptăm ca EUR-RON să se situeze în intervalul 5,00-5,10 în primul trimestru al anului 2025, urmat de o tendință ascendentă treptată până la sfârșitul anului”, avertizează ei.

În ceea ce privește inflația, aceasta va rata ținta de 2% plus/minus un punct procentual a Băncii Naționale a României (BNR) în perioada 2024-2025. Principalul motiv îl reprezintă creșterile de impozite și puterea robustă de cumpărare a gospodăriilor. Inflația se va menține la 5% la sfârșitul anului 2024, respectiv 4,4% la sfârșitul anului viitor și va intra în intervalul țintit de BNR de 1,5-3,5% la începutul celui de-al treilea trimestru din 2025, anticipează specialiștii.

Predispoziția ”tradițională” pentru consum din România va ține prețurile sus

”Continuăm să ne așteptăm ca inflația de bază să rămână mai persistentă decât în restul regiunii din cauza unei tendințe de consum tradițional mai ridicată. În același timp, inflația generală va rămâne supusă riscurilor ascendente în 2025 din cauza creșterii probabilității unor prețuri mai mari la alimente, a prețurilor mai mari la energie și a creșterilor de impozite”, se mai arată în analiza semnată de Anca Maria Negrescu, Senior economist UniCredit Bank România.

Negrescu se așteaptă ca BNR să mențină rata de politică monetară la 6,5% în 2024 din cauza incertitudinii fiscale.

”Credem că BNR va relua tăierile de rată în februarie 2025 și va reduce rata cheie la 5% până la sfârșitul anului 2025, cu riscuri inclinate către tăieri mai rapide dacă activitatea economică se înrăutățește semnificativ”, notează economista.

Riscurile prelungirii ajustării bugetare pe șapte ani

Economiștii băncii italiene văd mai multe riscuri asociate perioadei lungi de ajustare a deficitului bugetar, pe care România a solicitat-o Comisiei Europene, respectiv șapte ani.

Mai exact:

1. nu putem exclude un șoc economic în următorii șapte ani, care ar putea deraia ajustarea;

2. există un risc persistent de ieșiri de capital și de investiții externe mai scăzute dacă sentimentul se deteriorează din cauza dezechilibrelor fiscale și externe mari;

3. va exista cel puțin o schimbare de guvern, care ar putea afecta angajamentele anterioare;

4. costurile de împrumut ar putea crește din cauza creșterii datoriei publice; și

5. pensionarea celei mai mari cohorte de muncitori din 2028 va crește semnificativ factura pensiilor, în timp ce va reduce contribuțiile.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Atenție la anii 2025-2028 – Problema nu e doar bugetară. 8 elemente și 5 întrebări despre boala care ne ține în viață”)

***