La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Raport PwC – companiile de stat în economie. Și un studiu de caz: CE Hunedoara

de Victor Bratu 12.5.2015

cehCompaniile de stat joacă un rol cheie în crearea de valoare în sfera publică, arată noul raport PwC ”State-owned enterprises: Catalysts for public value creation?” Concluzia este urmată de un avertisment: deşi proprietatea de stat poate aduce anumite avantaje, aceasta poate duce şi la pierderea de valoare dacă la conducerea companiilor de stat nu sunt aplicate cele mai bune practici de management.

O bună ilustrație a acestui avertisment o regăsim în cazul a Complexului Energetic Hunedoara, înființat de stat în septembrie 2012 și activând în formă actuală din februarie 2013, astăzi în fața spectrului insolvenței tocmai din cauza practicilor de management.

Concluzii ale raportului PwC

Raportul dat publicității marți, de PwC, se bazează pe rezultatele unui sondaj Pulse efectuat în ianuarie 2015 în rândul a 153 de directori generali, precum şi pe concluziile celei de-a 18 ediţii a PwC Global CEO Survey.

“Companiile de stat sunt o forţă influentă şi în continuă creştere la nivel global. Procentul de companii de stat incluse în topul Fortune Global 500 a crescut de la 9% în 2005 la 23% în 2014. În timp ce aceste organizaţii au aceleaşi oportunităţi şi provocări ca şi companiile private, ele au scopuri, misiuni şi obiective diferite, care sunt legate de anumite aspecte ale serviciilor publice, şi au şi un rol social important”, declară Daniel Anghel, Partener, Consultanţă Fiscală, Liderul Echipei de servicii pentru Sectorul Public din cadrul PwC România.

“În viitor, companiile de stat trebuie să fie mult mai bine gestionate pentru a crea valoare adăugată şi a evita competiția neloială în piețe în care companiile private sau organizaţiile neguvernamentale pot livra mult mai eficient produsele şi serviciile de care cetăţenii au nevoie”, a adăugat Daniel Anghel.

Printre concluziile raportului:

În timp ce directorii generali ai companiilor de stat sunt mai încrezători în perspectivele de creştere pe termen scurt decât omologii lor de la companiile private, ei continuă să fie mai puţin încrezători în dezvoltarea companiilor lor în următorii trei ani. Această diferenţă poate să fie legată de presiunea pusă din ambele sensuri: companiile să fie viabile din punct de vedere comercial şi totodată să îndeplinească obiective mai puţin comerciale, ceea ce poate da naştere la compromisuri în performanța financiară pe termen scurt faţă de cea pe termen lung.

Descărcați AICI raportul integral al PwC

CE Hunedoara, situația la zi

Potrivit informațiilor publicației locale ”Gazeta de Dimineață”, Consiliul de Administrație al CEH nu mai este funcțional din cauză că un al treilea membru, Elena Popescu, reprezentant al Ministerului Energiei în CA al Complexului, și-a înaintat demisia. Dintre cei 5 membri ai CA, primul demisionar a fost chiar președintele consiliului, Alexandru Blaj, urmat la scurt timp de Mihaela Preda.

Demisiile au survenit chiar în perioada în care Guvernul pregătea acordarea unui ajutor de stat pentru CE Hunedoara, în valoare de 167 milioane de euro, în condițiile în care compania ceruse 98 de milioane, în principal pentru a plăti certificate verzi fără de care funcționarea nu este posibilă.

(Citiți și: ”Sindicat: Restructurarea CE Hunedoara se amână din lipsă de fonduri”)

Cum a ajuns complexul dator-vândut în numai 3 ani

Complexul Energetic Hunedoara a fost înființat în septembrie 2012, ca rezultat al deciziei de fuziune a Electrocentrale Deva cu Electrocentrale Paroșeni. În februarie 2013, noua entitate fuzionează și cu o parte a Societății Naționale a Huilei (preia minele Lonea, Livezeni, Lupeni și Vulcan, alte 3 mine foste ale CNH- Petrila, Paroșeni și Uricani- urmând să fie închise până în 2018).

Din cauza managementului CNH, în 3 ani complexul are pierderi de peste 220 milioane de euro și datorii, la stat și furnizori, de peste 100 milioane de euro.

O soluție ignorată de autorități a fost privatizarea CNH, în legătură cu care compania Quintana Minerals Corporation își manifestase interesul.

(Citiți și: ”Cum hrănești cu sute de milioane un mastodont de miliarde: Ajutorul de stat pentru CE Hunedoara – începutul sfârșitului”)

Cele mai importante decizii, la care se alătură și altele, ale CA, care au adus CNH în situația de față sunt:

  • Cu patru mine în portofoliu, CNH a achiziționat cărbune din import. În 2012 s-au importat 450.000 de tone de cărbune, iar în 2014 s-a lansat procedura de achiziție a altor 150.000 de tone. Despre importurile din 2012 există la DNA suspiciunea că au fost făcute prin intermediari, din Ucraina via Ungaria.
  • Guvernul Ponta obligă CNH, în 2013, să intre în acționariatul Hidro Tarnița, apoi decide o majorare de capital cu 2 milioane de euro, la care CNH subscrie 30% după care anunță că nu mai are bani. Vândut presei drept un proiect de mare viitor de către fostul ministru Constantin Niță, proiectul Hidro Tarnița nu are nici azi un investitor cert. Dar compania de proiect cere penalități și dobânzi CNH pentru contribuția neplătită la majorarea de capital.
  • Tot în 2013, același fost ministru al Energiei Constantin Niță obligă CNH să intre și în proiectul cablului submarin de transport al energiei între România și Turcia. Contribuția CEH: 2 milioane de euro. Între timp, Nuclearelectrica anunță că vrea să se retragă din proiectul al cărui studiu de fazabilitate a costat aproximativ 1,4 milioane euro. Ultima cifră vehiculată drept cost total al acestui proiect este de 600 milioane euro.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.5.2015

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult