Statul a împrumutat 37% din necesarul de finanțare din acest an, respectiv din suma de care are nevoie pentru a finanța deficitul bugetar și rostogolirea datoriei publice, reiese dintr-o analiză Erste Research.
Statul trebuie să împrumute circa 145 de miliarde de lei, potrivit datelor comunicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
”Băncile românești sunt cele mai expuse riscului suveran dintre toate sectoarele bancare din UE”, avertizează ei, adăugând că expunerea fondurilor de pensii este de 60%.
România se împrumută la cele mai ridicate costuri din UE, media calculată de Eurostat în mai fiind de 7,8%.
Datele PIB schimbă toate calculele
Analiștii Erste se așteaptă ca în urma revizuirilor ample operate de INS în privința evoluției PIB-ului, noile prognoze de creștere economică din piață să se situeze în jurul valorii de 5% din PIB în 2022.
În opinia lor, noile date vor determina și o revizuire a excesului de cerere care va duce pe cale de consecință ”la o perspectivă mai persistentă a inflației de bază”.
”BNR va rămâne, cel mai probabil, în urma statelor din regiune în ceea ce privește înăsprirea politicii monetare, deși s-a angajat să mențină neschimbată diferența dintre datele dobânzii”, punctează ei.
Finanțele publice, întinse la maximum
Specialiștii avertizează totodată asupra inexistenței spațiului fiscal pentru a susține economia, ”cheltuielile rigide în raport cu veniturile fiscale depășind mediile regionale cu o marjă largă”, susțin ei, atrăgând atenția că programul de sprijin anunțat de autorități este adresat cererii și nu către potențiali factori de creștere a ofertei.
”Într-un scenariu fără schimbări de politică, deficitul bugetar este probabil să depășească ținta, deși ne așteptăm ca guvernul să vină cu măsuri suplimentare pentru a estompeze decalajul, având în vedere angajamentul puternic față de traiectoria de consolidare fiscală convenită cu CE”, se mai arată în raport.