vineri

24 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

21 mai, 2015

indicatoriPotrivit Raportului Economic al UE ( publicație semianuală a Băncii Mondiale) lansat în această săptămână, exporturile au avut rolul principal în relansarea creșterii economice din regiunea noastră. Bulgaria, Polonia, România și, într-o măsură mai mică, Croația, au avut o expansiune a exporturilor semnificativ mai mare decât în majoritatea celorlalte țări europene.

Un factor-cheie l-au constituit investițiile străine directe (ISD), care au ajutat la integrarea țărilor menționate în lanțurile globale de valoare adăugată și au stimulat livrările către exterior. Din păcate, ISD au cunoscut un declin semnificativ în ultimii ani, ceea ce reiterează punerea unui accent pronunțat pe reformele necesare promovării investițiilor străine și susținerii pe mai departe a creșterii exporturilor.

În acest sens, este vorba despre îmbunătățirea competențelor, reducerea barierelor administrative din calea afacerilor, susținerea investițiilor în infrastructură, încurajarea inovațiilor precum și eficientizarea pieței muncii și a piețelor de capital.


Creșterea economică a început să se contureze tot mai clar în Europa, în pofida unor trenduri divergente pe plan mondial. Economia UE a fost anul trecut în exapansiune cu 1,3%, după ce stagnase în 2013. Cu toate acestea, ritmul rămâne relativ lent prin comparație cu economiile dezvoltate ( cu excepția Japoniei) iar avansul PIB în termeni reali este de doar 3% față de anul 2010, comparativ cu zece procente în SUA.

Mențiuni despre România

Creșterea economică a atins 2,9% în 2014, față de 3,5% în 2013 (valorile au fost revizuite recent ușor în jos, 2,8% și, respectiv, 3,4% – n.r.), pe baza unei creșteri semnificative a consumului privat (4,7%), susținută de majorarea robustă a salariilor, în pofida unor investiții subminate de rata modestă de absorbție a fondurilor UE. Estimarea semnal pentru primul trimestru al acestui an confirmă revenirea economică puternică pentru România (4,3% în termeni an la an).

Rata de angajare s-a îmbunătățit în Bulgaria, Croația, Polonia și România în majoritatea sectoarelor economice, cu un nivel mediu de 1,6% în 2014, deși mai pronunțat în sectoarele non-tradeable (produse și servicii practic de neobținut prin schimburi internaționale) decât în sectoarele tradeble.

Deși activitatea de creditare bancară a început o perioadă de recuperare sub efectul creșterii creditului în câteva țări, Croația și România continuă să înregistreze reduceri în creditarea afacerilor.


În România și Bulgaria, băncile continuă să facă eforturi pentru reducerea ponderii împrumuturilor neperformante, dar nivelul acestora rămîne la un nivel ridicat, de peste 15%. Pentru referință, în Polonia se înregistrează sub 5%.

În România deficitul fiscal a coborât la 1,5% din PIB de la 2,2% din PIB în anul precedent, dar schimbarea maschează rata redusă de absorbție a fondurilor UE și întârzierile în implementarea reformelor structurale, în special liberalizarea prețurilor la gazele naturale pentru populație și restructurarea companiilor din sectorul energetic controlate de stat.

tabel 1Perspectiva pentru evoluția economiei românești rămâne pozitivă dar riscurile rămân.

Creșterea PIB, la circa 3%, va fi susținută de refacerea cererii interne iar consumul privat va rămâne principalul motor de creștere. Îmbunătățirea anticipată a absorbției fondurilor UE ar urma să susțină o revenire a investițiilor.

Deficitul structural a fost estimat pentru în 2015 în jur de 1% ( 1,8% pe baze cash), ceea ce ar poziționa țara în linie cu obiectivul fiscal pe termen mediu ( deja celebrul MTO) cerut prin Compactul Fiscal al UE.

Cu toate acestea, măsurile de reducere a fiscalității ( TVA, accize, taxe pe construcții, dividende etc.) pot avea un efect advers deficitului fiscal, în absența unor măsuri compensatorii. La o rată medie a inflației în jur de zero pe prima jumătate a anului 2015, BNR ar putea fi nevoită să ia măsuri de slăbire a politicii monetare în lunile următoare.

Totuși, situația macroeconomică pozitivă este umbrită parțial de întârzierile în implementarea reformelor structurale. Sunt necesare politici atente pentru îmbunătățirea eficienței în cheltuirea fondurilor statului, în special pe segmentul investițiilor publice.

Creșterea venitului minim garantat, a alocațiilor familiale și a subvențiilor pentru încălzire, precum și creșterea salariului minim au contribuit la reducerea sărăciei.

Creșterea cererii interne ar urma să majoreze veniturile reale și să reducă pe mai departe rata sărăciei în 2015 și 2016. Cu toate acestea, sunt necesare progrese în abordarea șomajului în rândul tinerilor ( care rămâne ridicat) prin măsuri active pe piața muncii și prin programul EU-wide Youth Guarantee ( oferta concretă și rezonabilă de slujbă în decurs de patru luni – n.r.).

Evoluția exporturilor la nivel cantitativ și calitativ

Exporturile au fost un factor major în relansarea economică pentru câteva dintre țările nou intrate în UE.

Între 2010 și 2014, exporturile au crescut în termeni de PIB de la 55,1% la 67,9% în Bulgaria, de la 35,3% la 41,1% în România, de la 37,7% la 45,7% în Croația și de la 40,5% la 45,8% în Polonia. Bulgaria, România și Polonia au fost cele mai active la nivel regional în perioada 2012 – 2014.

Contribuția serviciilor la creșterea generală a exporturilor ne plasează pe locul trei în regiune cu 10% din PIB, după Croația (23,3% din PIB) și Bulgaria (16,7% din PIB) dar ne poziționează înaintea unor alte țări din UE, precum Germania (7,6%), Polonia (8,8%) sau Spania (9,4%).

Între 2010 și 2014, volumul exporturilor României a crescut cu 27,3%, rezultat sub cele 35,3% ale Bulgariei dar peste cele 24,2% ale Poloniei și mult peste media UE Sud de 13,6%.

Suntem lideri regionali la servicii moderne de export ( în creștere de la 43% la 63%), comparativ cu un avans de la 23% la 28% pentru Bulgaria și de la 24% la 42% pentru Polonia ( statistica UE pentru 2011- 2013).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Polonia și România au fost țările care au înregistrat cea mai mare creștere a cotei de piață dintre țările UE între 2010 și 2014. În fapt, ele au depășit la acest capitol țări emergente dinamice precum Brazilia sau Malaiezia.Spre deosebire, însă, de Polonia, România a avut cel mai mare succes în îmbunătățirea calității exporturilor, fapt relevat de creșterea semnificativă a valorii pe unitatea de export.

Îmbunătățirea competitivității ( chiar peste performanța țărilor din nordul UE) a fost un factor-cheie în creșterea exporturilor pentru țările din regiune dar specificul României a constat în îmbunătățirea ratei efective de schimb după declinul din perioada 2010 – 2012, în contrast cu alte state precum Polonia sau Bulgaria.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: