Raport Consiliul fiscal: Cheltuielile publice, structură și (lipsă de) sustenabilitate

Consiliul fiscal a publicat Raportul anual de activitate pe anul 2022, raport ce conține o analiză multianuală a structuii și sustenabilității cheltuielilor statului. O analiză relevantă în contextul în care Guvernul Marcel Ciolacu și-a propus, în paralel cu modificarea Codului fiscal, reducerea cheltuielilor statului cu scopul de a ține sub control deficitul bugetar.

O explicație a scăderii ponderii cheltuielilor cu salariile și cu asistența socială

Din analiza Consiliului fiscal reiese că începând cu anul 2021, se observă o tendință de scădere a ponderii cheltuielilor cu salariile și cu asistența socială în totalul veniturilor bugetare, care în anul 2022 a ajuns la
valoarea de 69,4%.

Această evoluție, scrie Consiliul fiscal, poate fi explicată prin faptul că, deși aceste categorii de cheltuieli au înregistrat o majorare nominală comparativ cu anul precedent – cu 6% în cazul cheltuielilor de personal și 21% în cazul cheltuielilor cu asistența socială – veniturile bugetare au crescut într-un ritm mai accentuat, cu 22%.

Consiliul fiscal: atenție la salariile sectorului bugetar

Începând cu anul 2018, modificarea regimului de impozitare a câștigurilor salariale prin transferul contribuțiilor de la angajator la angajat a determinat o creștere semnificativă a salariului brut, ceea ce a echivalat cu creșterea contribuției la sistemul de asigurări sociale. Aceste măsuri, la care se adaugă reducerea cotei transferate către Pilonul II, au contribuit la îmbunătățirea substanțială a capacității de
autofinanțare a sistemului în ultimii doi ani.

Pe de altă parte, ponderea acestei categorii de cheltuieli în total venituri rămâne încă foarte ridicată raportat la alte state membre UE. De aceea, din punct de vedere al asigurării sustenabilității pe termen mediu și lung a finanțelor publice, este important ca eventualele creșteri ale cheltuielilor cu salariile din sectorul bugetar în anii următori să se facă doar în linie cu evoluția activității economice și, în special, cu câștigurile de productivitate.

Cheltuielile de personal, pondere ridicată în total venituri

În perioada 2016-2020 se poate ușor observa o tendință de majorare rapidă a cheltuielilor de personal ale statului, cu rate semnificativ superioare avansului PIB nominal și, mai ales, comparativ cu ritmul de creștere a veniturilor bugetare totale din această perioadă. În mod pozitiv, această tendință este inversată în 2021 și 2022, când cheltuielile cu personalul au crescut într-un ritm inferior creșterii veniturilor bugetare, însă ponderea lor în total venituri rămâne ridicată.

După o evoluție relativ stabilă raportat la veniturile bugetare înainte de 2007, cheltuielile cu salariile și
pensiile au avansat într-un ritm alert în perioada 2008-2009, cu un maxim de 75,6% în anul 2009,
România înregistrând, în acel an, cea mai mare pondere a cheltuielilor cu salariile și asistența socială în
total venituri bugetare la nivelul țărilor din ECE, depășind chiar și media UE27.

Ulterior implementării programului de consolidare fiscală, ponderea acestora s-a diminuat semnificativ în 2013- 2015, reducându-se la un nivel inferior țărilor din ECE, cu excepția Ungariei.

Cea mai mare pondere a cheltuielilor cu salarii și asistență socială în total venituri bugetare din ECE

Începând cu anul 2016, România a inversat acest trend, iar pe fondul unor creșteri agresive ale salariilor din sectorul bugetar și ale pensiilor, în perioada 2018-2020, s-au consemnat, din nou, cele mai ridicate valori din regiune ale cheltuielilor cu salariile și asistența socială raportate la veniturile bugetare, fiind depășită și media UE27.

Din 2021, putem observa un trend de scădere a ponderii cheltuielilor cu salariile și asistența socială în total venituri. Astfel, în 2021, această pondere a scăzut la 74,2%, iar, în 2022, la 69,4%.

Cu toate acestea, România rămâne țara cu cea mai mare pondere a cheltuielilor cu salariile și asistența socială în total venituri bugetare din rândul statelor din ECE, cu 2 pp peste următoarea țară clasată, Polonia, și cu 17 pp peste ultima țară clasată, Ungaria.

În plus, acest indicator se situează cu 0,8 pp peste media UE27, care a atins nivelul de 68,6% în 2022.

Deficitului sistemelor de asigurări sociale, o problemă sistemică pentru România

În ceea ce privește evoluția bugetelor de asigurări sociale (pensii, șomaj și sănătate) se observă că, dacă în perioada 2000-2007 acestea erau caracterizate de un sold relativ echilibrat sau chiar excedentar, după anul 2008 au trecut pe deficit și chiar au ajuns să reprezinte o componentă importantă a deficitului total, respectiv între 62% și 92% în intervalul 2010-2017.

Trendul de creștere a deficitului sistemelor de asigurări sociale s-a manifestat și în anul 2021 și 2022, când acesta a atins valoarea de 1,9% și, respectiv, 2,8% din PIB. În aceste condiții, în 2022, deficitul bugetelor de asigurări sociale a ajuns la o pondere de 45% din deficitul bugetar total, în creștere cu 18 pp față de anul anterior.

Este de menționat faptul că, în 2022, deși soldul bugetar s-a corectat cu 0,9 pp din PIB în termeni ESA,
soldul bugetelor de asigurări sociale s-a înrăutățit cu 0,9 pp din PIB, ceea ce semnalează o problema
sistemică pentru România, accentuată de persistența sporului demografic natural negativ și de
continuarea tendinței de emigrare a populației.

Investiții ca procent din PIB- România, înaintea Bulgariei și Poloniei, în urma Ungariei și Cehiei

În 2022, cheltuielile de investiții s-au menținut la același nivel, 4,2% din PIB, ca în anul precedent. Față
de anul 2020, când cheltuielile cu investițiile au atins un vârf după anul 2015, procentul este mai mic cu
0,4 pp.

Din perspectiva alocărilor cu această destinație ca procent în PIB, România a ocupat, în anul 2022, locul 6 în UE27 (în comparație cu locul 8, în 2021) și o poziție intermediară în rândul țărilor din ECE, înainte de Bulgaria (locul 19) și Polonia (locul 9), dar în spatele Ungariei (locul 1) și Cehiei (locul 5).

Raportate la veniturile bugetare, cheltuielile cu investițiile publice au fost mai mici cu 0,5 pp, comparativ
cu anul anterior, și mai mici cu 2,1 pp față de 2015. În 2022, în UE27, din perspectiva ponderii investițiilor
în veniturile bugetare, România a ocupat locul 3, după Estonia și Ungaria, poziție similară cu locul ocupat,
dacă luăm în calcul media cheltuielilor cu investițiile din perioada 2012-2022.

”În contextul marcat de creșterile de preț la materiile prime și de nevoile de dezvoltare ale României, este de așteptat ca alocarea pentru acest agregat bugetar să fie susținută și de atragerea sumelor alocate prin PNRR și CFM”, este concluzia Consiliului fiscal.

***