România urmează evoluţia din Polonia, cu un decalaj de cel puţin 6 ani, decalaj ce se va menţine dacă nu creşte competivitatea, a declarat sâmbătă Radu Crăciun (foto), economist şef şi director de cercetare al BCR.
Declaraţia a fost făcută cu ocazia prezentării raportului BCR Cercetare intitulat “România pe urmele modelului polonez?”, realizat de Radu Crăciun şi Eugen Sinca, analist senior BCR.
“România şi Polonia sunt două ţări similare. Sunt cele mai mari pieţe din Eruopa Centrală şi de Est, cu 20 de milioane şi respectiv 38,5 milioane locuitori. Au structuri economice similare, cu o pondere a sectorului agricol în PIB-ul României de patru ori mai mare decât cea din zona euro şi de două ori mai mare în Polonia”, potrivit directorului Radu Crăciun.
“Apetit diferit pentru reforme”
Amândouă ţările au beneficiat în proporţie mai mică de investiţii străine directe, comparativ cu alte state din zonă: stocul investiţiilor directe pe cap de locuitor este mai mic de 5.000 de euro în România şi Polonia, comparativ cu 8.000 – 10.000 de euro în Cehia, Ungaria şi Slovacia.
În pofida similarităţilor demografice, economice şi geografice, cele două state au evoluat foarte diferit în drumul lor spre economia de piaţă, calitatea şi timingul deciziilor economice permiţând Poloniei să accelereze dezvoltarea şi să lase în urmă România.
Decalajul de peste 6 ani provine din “apetitul diferit pentru reforme” al celor două state şi din faptul că, în pofida modelului de succes oferit de Polonia, Românai a preferat o abordare diferită, mult mai conservatoarea, a dezvoltării economice, menţionează Raportul BCR.
Dinamica PIB-ului celor două state, spun autorii Raportului, arată că România s-a decuplat de Polonia în două mari intervale de timp. Mai întâi în “deceniul pierdut” al României, între 1990 şi 2000.
Distanţa s-a mărit şi mai mult în perioada dintre 2009 şi 2012, fiindcă România a trecut printr-o recesiune serioasă, în timp ce Polonia a rămas, în mod surprinzător, imună la criză şi a continuat să înregistreze creşteri.
Decalajele, pe diferiţi indicatori:
PIB pe cap de locuitor – 7 ani
Decalajul s-ar putea menţine în absenţa unei creşteri a productivităţii din agricultură şi din companiile de stat, şi a crşterii investiţiilor de stat şi private.
Exporturile de bunuri per capita – 7 ani
Ar putea creşte în viitor, dacă nu se fac investiţii (străine sau autohtone) în industria de prelucrare.
Investiţii străine directe per capita– 5 ani
Distanţa ar putea creşte, întrucât sursele sunt tot mai puţine şi mai selective
Exporturi de servicii pe cap de locuitor – 6 ani
România este bine poziţionată pentru recuperarea decalajului, datorită creşterii exporturilor din domeniul IT şi servicii de transport
Productivitatea muncii – 12 ani
Distanţa persistă din cauza reformei lente a sistemului de educaţie. La acets capitol sunt esenţiale creşterea investiţiilor în agricultură şi restructurarea sectoruui de stat.
Consumul de energie pe cap de locuitor – 7 ani
Distanţa rămâne neschimbată, preţurile relativ mici la energie nefiind în măsură să stimuleze îmbunătăţirea efiicenţei.
Ocuparea în agricultură – peste 12 ani
Decalajul se va reduce foarte lent, datorită investiţiilor private şi a fondurilor europene din ultimii ani.
Salariile nominale – 13 ani
Se va menţine distanţa, în absenţa unei schimbări calitative în structura PIB şi o pondere mai mar a sectoarelor cu valoare adăugată mare.
Reducerea decalajelor este puţin probabilă, mai spune Raportul, din următoarele cauze:
- pierderea de c[tre România a mai multor oportunităţi unice
- brandul de ţară mai defavorabil României
- politicile publice care nu încurajează nici investiţiile străine directe şi nici absorbţia fondurilor europene
- reforma lentă a sistemului educaţional şi cu un impact ce se va vedea peste cel puţin 10 ani
Toate cele de mai sus indică faptul că, în lipsa unor măsuri imediate, România riscă să rămână şi mai mult în urma Poloniei, precizează raportul realizat de Radu Crăciun şi Eugen Sinca.
Raportul a fost prezentat în cadrul Conferinţelor BCR, eveniment desfăşurat vineri şi sâmbătă, la Snagov.
