fbpx

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

Radu Crăciun / Despre creșterea economică de două cifre, fără patimă

de Radu Crăciun , 24.8.2021

Publicarea unei cresteri economice de 13% an la an pentru trimestrul doi al 2021 a generat o serie de dezbateri patimase, care prin zgomotul de fond creat risca sa impiedice o evaluare corecta a semnalelor reale pe care le da economia.
Sa luam lucrurile pe rand. Este 13% o crestere mare sau mica? Intr-o lume normala o astfel de rata de crestere ar fi fost cu totul iesita din comun. Dar lumea in ultimele 12 luni a fost departe de a fi normala. In acest context, avand in vedere cresterile an la an furnizate de tarile europene in ultimele 12 luni, in termeni relativi, cresterea este buna, dar nu exceptionala avand in vedere ca ne pozitioneaza imediat deasupra mediei UE.

Insa aici intervine un element care nu ar trebui sa fie ignorat, si anume, cat de mare a fost socul economic pe care l-au suferit diferitele tari in 2020 ca urmare a inchiderii premeditate a economiilor. Pentru ca este de anticipat ca o ajustare severa a fost urmata de o rata de crestere mai ridicata, iar Spania ofera un exemplu perfect in acest sens. Si trebuie mentionat ca revenirea in V nu a fost doar apanajul Romaniei, ci a celor mai multor tari europene. Deci nici aici Romania nu a fost exceptionala. Insa Romania a fost cu adevarat speciala prin una dintre cele mai mici scaderi economice in perioada pandemiei in 2020 in comparatie cu alte tari europene.

Si aici trebuie remarcate doua aspecte importante.
In primul rand, impactul benefic pe care l-a avut statul care prin plati si rambursari efectuate la timp, precum si prin amanari ale anumitor taxe a usurat povara economiei asigurandu-i un plus de lichiditate, asta si cu sprijinul BNR. Insa avand in vedere deficitul mare cu care a intrat in criza, mostenire a unor politici economice nesustenabile, sustinerea fiscala nu avea cum sa fie foarte generoasa. (Si aici orice comparatie cu pachetele de sustinere fiscala a altor tari este pur si simplu ipocrita.)

In al doilea rand, in pofida unui sprijin fiscal limitat, economia a rezistat foarte bine ca urmare a unui management al pandemiei bun, care nu a necesitat blocarea prelungita a populatiei in locuinte, dar si unei capacitati neasteptat de bune a economiei de a se ajusta la noile conditii. Cu toate ca in trecut in momente de criza Romania era campioana scaderii economiei, iata ca de data aceasta nu a mai fost cazul.

Insa pentru a intelege cum a trecut economia Romaniei prin criza si in ce masura revenirea din trimestrul II 2021 este importanta, va propun sa ne raportam nu la 2020 unde tari diferite au suferit socuri diferite, ci la trimestrul II 2019 cand economiile europene habar nu aveau ce le asteapta. Un astfel de calcul realizat cu sprijinul colegilor din Departamentul de analiza al BCR ne arata imaginea de mai jos.

Graficul ne arata ca, din punctul de vedere al cresterii economice,  Romania a trecut cel mai bine  prin pandemie dintre toate tarile europene, crestere economica 2021 la 2019 a trimestrului 2 fiind de 3%. Cu alte cuvinte, nu doar ca economia Romaniei s-a intors la nivelul pre-criza, dar l-a si depasit. Acestea sunt vestile bune.

Problema este ca o revenire economica atat de rapida are dezavantajele ei, mai ales in cazul Romaniei. Cel mai evident este inflatia, care a venit cu valori ridicate ce au surprins pana si BNR. Iar in cazul Romaniei ea are mai multe cauze, atat interne cat si externe, atat in afara controlului cat si care puteau fi gestionate. In primul rand, este vorba de efectul de pendul al consumului reprimat in 2020, care a explodat cu toata forta in 2021. Oamenii, vaccinati sau nu, odata iesiti din carantina, au inceput sa isi cheltuie economiile facute in 2020. De fapt, asa cum spuneam in Adevaratul obiectiv al campaniei de vaccinare, eliminarea tensiunilor sociale si scoaterea rapida a oamenilor din carantina par sa fi fost adevaratele obiective ale campaniei de vaccinare si nu maximizarea numarului celor vaccinati.

Ramane sa vedem in lunile urmatoare daca, tragand linia si adunand, rezulta ca aceasta prioritizare a fost o decizie buna pentru tara. Caci, iata, avem una dintre cele mai scazute rate de vaccinare din Europa, dar, deocamdata, cea mai buna rezilienta economica la pandemie. Insa o explozie a infectarilor in toamna in randurile numeroasei populatii neimunizate ar putea schimba tabloul rapid. In acelasi timp, inflatia are cauze importante externe, care pun decidentii romani in fata faptului implinit. Si aici ma refer la costurile in crestere semnificativa legate de transport international, cresterea preturilor la materiile prime, cresterea pretului gazelor sau la valul de caldura care a crescut preturile la energie in toata Europa.

In final da, cu siguranta, liberalizarea preturilor la energie s-ar fi putut face mai organizat, astfel incat impactul asupra populatiei sa fie mai limitat. Dar nu doar inflatia este un simptom al inceputului de supraincalzire economica. Si cresterea deficitului extern (de cont curent si comercial) spune aceeasi poveste si arata din pacate incapacitatea eonomiei romanesti de a raspunde suficient de rapid la cresterea cererii agregate. Iar asta ne duce la adevarata vulnerabilitate pe care actuala economie romaneasca o are si care este rezultatul modului in care tara a fost guvernata in ultimii 15 -20 de ani. Sa nu uitam ca, istoric, rate inalte ale cresterii economice in Romania au fost mai mereu acompaniate de inflatie si deficite externe mari.

Motivatia este una clara pentru orice economist de buna credinta: incapacitatea Romaniei de a-si creste PIB-ul potential. Adica acel  nivel al economiei care poate fi sustinut pe termen lung, fara aparitia unor dezechilibre economice.  Iar pentru ca asa ceva sa se fi intamplat, Romania ar fi avut nevoie de o strategie de dezvoltare cuprinzatoare si asumata de guverne indiferent de culoarea lor politica. Adica ceva ce Romania nu a avut niciodata. Asa ca de abia primul guvern care ar demara asa ceva ar face ceva intr-adevar exceptional.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.8.2021

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    25.8.2021, 11:03 pm

    Stimate,
    d-la Craciun,
    Nu exista “Strategii de Dezvoltare” care sa aiba aceasta finanlitate, altfel Romania era deja (inalt) Emergenta prin rezultatul celor 56 de strategii nationale economice si bugetare, care cuprind toate domeniile respective!
    Exista in schimb un “Proiect de Tara” care cuprinde, articuleaza organic si operational aceste strategii, care insa a fost refuzat la evaluare si promovare de presed. P.N.Liberal Ludovic Orban, caruia i l-am propus personal, cu un dosar de prezentare generala!
    Credeti cumva ca un guvern liberal ar demara asa ceva, daca nu provine de la propriul partid si ideologii sai economici?Astept cu nerabdare raspunsul dvs., urmind (daca va intereseaza si urmariti reactia articolelor proprii”, sa va comunic datele principale ale acestui proiect.
    cu stima,
    prof. Caliman I. Eugen
    autor “proiect de tara”.

    PS.
    Nu cred ca intr-o tara in care “motorul” schimbarii politice de la putere este esecul guvernului/partidului precedent, sa fie interesat cineva de proiecte de tara.
    Un astfel de proiect are ca parti componente;
    A.”Subproiectul” aducerii competitivitatii economice/institutionale catre indicele 1 al Coreii de Sud, de la actualul dezastruos indice 74;
    B.Organizarea nationala a procesului de reindustrializare;
    C.Utilizarea unor tehnici de accelerare a dezvoltarii industriale;
    Cind veti gasi in publicatiile economice sau altundeva aceste parti ale proiectului de tara prezentate de PNLiberal sau PSDemocrat, atunci urmeaza ca “cineva sa demareze ceva intradevar exceptional pentru viitorul Romniei!
    Pina atunci insa, va cadea L.Orban, apoi Citu, urmind Ciolacu si ceilalti din virfurile politice care se vor perinda la putere in viitoarele legislaturi, beneficiind de “esecul national” repetat de guvernarea precedenta!

Lăsați un comentariu


Stiri

BNS, despre creșterea cu 8% a salariului minim: Nesemnificativă faţă de creşterea preţurilor la energie

Vladimir Ionescu

Propunerea de majorare a salariului minim brut cu 8% ar avea un impact „absolut nesemnificativ” asupra venitului net al unui angajat plătit cu salariul minim,… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană: Alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o „atmosferă de intimidare”

Razvan Diaconu

Alegerile parlamentare desfăşurate de vineri până duminică în Rusia au fost „libere şi corecte”, a apreciat luni Kremlinul. Observatorii şi opoziţia manifestă îngrijorări majore privind… Mai mult

Stiri

Premierul l-a demis pe unul din cei mai eficienți funcționari guvernamentali: Octavian Berceanu, șeful Gărzii Naționale de Mediu

Vladimir Ionescu

Octavian Berceanu (foto), membru USR PLUS, a fost revocat de la conducerea Gărzii Naționale de Mediu. Decizia premierului Florin Cîțu a fost publicată luni în… Mai mult

Stiri

În Capitală nu mai există niciun pat liber la secțiile ATI pentru Covid – la nivel național mai sunt doar 19

Vladimir Ionescu

În Capitală și mai multe orașe mari – printre care Timișoara, Cluj și Craiova – nu mai exista luni niciun pat liber în secțiile de… Mai mult

Europa

Olanda vrea să interzică bancnota de 500 de euro și plățile în numerar de peste 5.000 de euro

Vladimir Ionescu

Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, conduce o mişcare europeană pentru interzicerea folosirii bancnotei de 500 de euro şi a plăţilor în numerar de până… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a plecat la New York la Adunarea Generală a ONU – SUA au cerut liderilor mondiali să nu participe fizic

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a plecat luni în Statele Unite, Administrația Prezidențială anunțând că șeful statului participă la ”la segmentul de nivel înalt al celei de-a… Mai mult

Europa

Polonia, obligată de CJUE să plătească Comisiei 500.000 euro zilnic, până închide mina de la Turow

Razvan Diaconu

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis luni că Polonia trebuie să plătească o penalitate zilnică de 500.000 de euro către Comisia Europeană… Mai mult