Radu Crăciun / Ce ne așteaptă în 2022?
joi

2 decembrie, 2021

Radu Crăciun / Ce ne așteaptă în 2022?

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 noiembrie, 2021

Care este perspectiva de rating a Romaniei

Suntem la limita categoriei investment grade, cu doua perspective stabile, de la S&P si Moody’s, si una negativa, de la Fitch. Daca ne uitam pe evaluarile agentiilor de rating, vom vedea ca marile asteptari sunt legate de PNRR, si anume de impactul pozitiv pe care  sumele importante provenind din acest program il vor avea asupra economiei, si de performanta sectorului privat.

Insa cred ca nu ar trebui sa ne iluzionam aici, chiar daca la prima vedere guvernul nu este mentionat ca un actor principal, si mai ales ca un actor pozitiv in acest “film” . Pentru ca nu cred ca se pot atinge aceste doua  obiective fara o politica economica de calitate. Pana la urma, PNRR presupune niste obiective de reforma foarte clare, fara de care banii nu vor veni. In acelasi timp, calitatea administrarii crizei pandemice de catre guvern va avea un impact semnificativ asupra sentimentului mediului de afaceri, asupra apetitului pentru investitii si crestere.

Din acest motiv, cred ca ceea ce se citeste printre randuri este necesitatea unui guvern stabil pe termen mediu, cu un program reformist – deci si stabil si reformist vreau sa subliniez – si cu o puternica sustinere in parlament. Toate aceste trei elemente vor fi de importanta cruciala pentru perspectiva de rating a Romaniei. Cred ca agentiile de rating au avut destul de multa rabdare cu Romania – sincer mai multa rabdare decat ma asteptam – si s-ar putea ca la un moment dat “ata sa se rupa”.

De ce a crescut pretul energiei si ce sanse sunt sa scada


Filmele care investigheaza accidentele aviatice ne arata ca intotdeauna e nevoie de aparitia mai multor probleme simultan pentru producerea acelei catastrofe. Cred ca si in cazul preturilor la energie se aplica foarte bine aceasta regula. Actuala criza de pe piata energiei este o consecinta a unei alinieri nefaste de probleme.

Un rol extrem de important in acest sens, l-au avut politicile economice la care s-au adaugat anumite evolutii geopolitice. Cand spun politici economice, ma gandesc la mai multe aspecte. In primul rand, ma gandesc la politicile monetare si fiscale ultralejere, care au fost practicate de guverne si de banci centrale in ultimii 15 ani. Ce vreau sa spun cu asta. E un subiect care poate fi dezvoltat, dar am sa incerc sa il sintetizez.

Practic, de 15 ani, economia mondiala se afla pe “steroizi” prin aceste politici de relaxare cantitativa practicate de bancile centrale si prin politicile fiscale relaxate ale guvernelor. Situatia nu a facut decat sa se inrautateasca si mai mult in 2020, cand a fost nevoie de noi stimuli fiscali si monetari pentru a iesi din pandemie. Problema este ca aceasta “bula” care s-a creat pe pietele financiare face ca orice ajustare viitoare, asa ar fi normal sa se intample in legea ciclurilor economice, sa duca la un soc teribil pentru economii, care ar reveni astfel “cu pricoarele pe pamant”. Insa aceasta perspectiva este spaima cea mai mare a bancilor centrale si guvernelor. Din acest motiv, as spune ca, in conditiile pandemiei, am putea suspecta o suprareactie a bancilor centrale si guvernelor.

De teama unei crize precum cea mentionata mai devreme, au pompat mai mult ca niciodata bani in economie in scopul redresarii. Iar pendulul a oscilat in cealalta parte, de la criza la supraincalzire, creand, inclusiv pe piata energiei, o cerere care a luat prin surprindere. Am putea sa o denumim “o revenire nesutenabila”.


Al doilea element de politica economica este esecul evident al planficarii unei treceri accelerate la energia verde. Cu in ultimii treizeci de ani au avut loc zeci de conferinte pe tema evitarii incalzirii globale,  situatia actuala, in care s-a incercat o accelerare a tranzitiei, a dovedit ca, de fapt, tarile nu erau absolut deloc pregatite pentru asa ceva. Confruntate nu doar cu un consum similar pandemiei, dar chiar mai mare, tarile nu au fost pregatite sa-l satisfaca in conditiile ecologice pe care si le propusesera.

Problema a fost ca toata aceasta retorica legata de trecerea la energia verde a facut ca investitiile in exploatarea de hidrocarburi, care inca reprezinta sursa primara pentru 81% din energia produsa pe glob, sa fie oprite. In conditiile in care se vorbea de faptul ca hidrocarburile sunt pe moarte, companiile din domeniu au renuntat la a mai investi in acest domeniu fara viitor. Insa sumele neinvestite in aceasta zona nu s-au regasit in zona de regenerabile. De aici a aparut un dezechilibru important.

Un alt element important, care tine de esecul planificarii tranzitiei, este o abordare habotnica in ce priveste energia nucleara. Pretindem ca decarbonizarea economiilor este o mare prioritate, dar nu vedem ca, de fapt, energia nucleara nu are nimic de a face cu asa ceva. Deci dupa ce ca nu facem fata unor reduceri a emisiilor pe zona de hidrocarburi, renuntam acum si la energia nucleara. Nu are niciun sens. Alergam dupa mai mult iepuri si, dupa cum se vede, nu il prindem pe niciunul.

Si tot ca un esec al planificarii apar si rezervele aflate la un nivel inadecvat. Inclusiv inexistenta unui sistem capabil sa inmagazineze energie si apoi sa o elibereze in conditiile in care sursele de energie regenerabila nu au o functionare continua.

Spuneam si de evolutii geopolitice. Vedem ce se inampla in momentul in care devii dependent de un monopol, un singur producator care stie sa isi joace cartile. Un element suplimentar, care a complicat si mai mult situatia pietei energetice.

Insa mai trebuie sa avem in vedere un lucru. Va fi de neconceput decarbonizarea economiilor cu preturi la energie mici. O schimbare de comportament a populatiei si companiilor presupune preturi mari la energie. Deoarece doar preturile mari ne incurajeaza sa investim in izolare termica, in solutii mai eficiente de energie si asa mai departe. Deci nu cred ca energia va mai fi ieftina pentru ca tocmai constrangerile economice sunt cele mai eficiente modalitati de schimbare a comportamentului uman. Despre asta vorbim pana la urma.

Cum va evolua economia in 2022

Cred ca avem semnale importante in sensul ca vor exista o serie de frane pentru economie in 2022. De fapt, luarile de pozitie din panel au si anticipat o astfel de situatie. Florian Libocor vorbea de faptul ca ne aflam intr-o supraincalzire economica. Deci economia trebuie racita. Ionut Dumitru vorbea mai devreme despre ajustarea fiscala semnificativa pe care Romania trebuie sa o faca in doar doi ani.

Acestea sunt provocarile economiei pentru anul viitor. Pe de o parte, vom avea nevoie de o consolidare fiscala, adica mai putini bani vor veni de la buget fie ca vorbim de consum, fie ca vorbim despre investitii. De asemenea, vom vedea dobanzi in crestere, tot ca parte a demersului de racire a economiei. Inflatia este mare, dobanda cheie este puternic real negativa, deci BNR va continua sa creasca dobanzile.

Cu alte cuvinte, daca ne uitam la politica fiscala si cea monetara, stimulul economic va trebui retras, tocmai pentru a aduce economia la niveluri mai sustenabile. Consumul va avea si el de suferit pentru ca preturile la utilitati vor eroda o buna parte din bugetul gospodariilor si, atunci, venitul disponibil pentru placeri mai mult sau mai putin vinovate va scadea foarte mult.

In final, as spune ca un element limitativ suplimentar va veni din lipsa de resursa umana necesara, atat cantitativ, cat si calitativ. Pe de o parte, mutatiile economice pe care pandemia le-a produs fac ca o buna parte din piata muncii sa nu mai aiba structura de calificare adecvata.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Ca urmare, sunt companii care ar vrea sa gaseasca oameni cu o anumita califiacare si gasesc oameni cu alta calificare sau fara calificare. In acelasi timp, este vorba de efectul cantitativ negativ al emigrarii. Deci cred ca este imperios necesar sa vedem cum aducem romanii inapoi acasa pentru ca avem foarte multe lucruri de facut aici, iar cei care am ramas nu suntem suficienti.

***
(Interventii in panelul “Perspective economice” al Conferintei anuale a Asociatiei Analistilor Financiar Bancari din Romania)

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Ajustare si consolidare fiscala? Cu ce anume, cind tocmai resursele financiare interne, insuficiente de ani de zile au produs deficitele cunoscute?
    Pe limba economica uzuala se vorbeste de obiective SF pentru urmatorii ani, deoarece REINDUSTRIALIZAREA tarii ca urmare a investitorilor industriali straini si a unui nou model economic este o limba (economica) necunoscuta in Romania.
    Fara resursele materiale si financiare externe de dezvoltare – ajustarea/consolidarea fiscala sint cerinte vehiculate repetitiv, insa irealizabile de ,,intelighentia economica” nationala – care face dovada neputintei de a construi si propune un scenariu/proiect national de iesire din criza subdezvoltarii industriale.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Ajustare si consolidare fiscala? Cu ce anume, cind tocmai resursele financiare interne, insuficiente de ani de zile au produs deficitele cunoscute?
    Pe limba economica uzuala se vorbeste de obiective SF pentru urmatorii ani, deoarece REINDUSTRIALIZAREA tarii ca urmare a investitorilor industriali straini si a unui nou model economic este o limba (economica) necunoscuta in Romania.
    Fara resursele materiale si financiare externe de dezvoltare – ajustarea/consolidarea fiscala sint cerinte vehiculate repetitiv, insa irealizabile de ,,intelighentia economica” nationala – care face dovada neputintei de a construi si propune un scenariu/proiect national de iesire din criza subdezvoltarii industriale.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr