fbpx

La obiect

Scădere a costului cu forţa de muncă față pe T1 – a început refacerea corelației cu productivitatea

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul I 2020 a scăzut cu 2,58% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

07.06.2021

La obiect

Bec roșu aprins pe tabloul de bord – Prețurile „industriale” din aprilie

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a accelerat creșterea până la 7,89% în aprilie 2021, de la 4,84% în luna precedentă și doar 0,12% în ianuarie.… Mai mult

07.06.2021

Chestiunea

Modificările induse de pandemie în alocarea banilor unei gospodării

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost anul trecut, în pandemie, de 5.216 lei, cu 8,9% mai mari faţă de anul anterior, potrivit… Mai mult

07.06.2021

Interviu

Între SUA și China, UE e subminată de aversiunea la risc: a oamenilor, a capitalurilor – Interviu cu prof. dr. Rolf J. Langhammer, fost vicepreședinte al Institutului Kiel pentru Economia Mondială din Germania

Europa riscă să devină victima jocurilor de tip „dezbină și cucerește” orchestrate de China și SUA, este de părere prof. dr. Rolf J. Langhammer. În… Mai mult

06.06.2021

Radiografia pieței muncii din UE, la intrarea în criză – record al ratei de ocupare, joburi noi predominant în servicii

de Razvan Diaconu , 14.6.2020

Rata de ocupare în UE ajunsese anul trecut la recordul istoric de 73,9% în rândul persoanelor între 20 și 64 de ani, iar perspectivele economice indicau atingerea, prin menținerea ritmului, a ambițioasei ținte de 75%, fixată în Strategia  Europa 2020.

Criza Covid-19 a spulberat însă toate progresele și, în acest moment, nu se întrevede când Uniunea va reveni la valorile înregistrate înainte de pandemie de indicatorii privind piața muncii, spune Juan Menéndez-Valdés, director executiv al agenției tripartite Eurofound, citat în Raportul Condițiile de viață și de muncă în Europa 2019, publicat săptămâna aceasta.

Evoluțiile importante înregistrate pe piața muncii din UE, în 2019

  • rata de ocupare – 73,9%, atinsă în trimestrul al doilea al anului trecut
  • șomajul a coborât până la 6,2% în decembrie 2019 (de la 6,6%, în același interval din anul anterior), pentru categoria de vârstă 15 – 74 ani. Este cea mai redusă rată de când Eurostat a lansat, în 2000, seria lunară a datelor privind șomajul
  • șomajul a scăzut în 21 de state membre, în Danemarca s-a menținut și a urcat în Cipru, Lituania, Luxembourg, Slovenia, Portugalia și Suedia
  • rata tinerilor NEET (nici angajați și nici cuprinși într-o formă de educație sau training) a coborât la nivelul minim istoric de 10,2%.

Europa de Est și Centrală recuperează distanța față de Vest, Sudul este încă departe de medie

În 2013, odată cu încheierea crizei financiare internaționale declanșate în 2008, s-a revenit la trendul convergent, însă în ritm diferit, și se observă diferențe puternice ale evoluțiilor de pe piața forței de muncă între sudul continentului și restul statelor membre.

Țările din fostul bloc comunist au evoluat mai bine și au ajuns din urmă sau chiar întrecut (Cehia, de exemplu, are cel mai mic șomaj din UE) partenerii din vestul și nordul Uniunii.

Cipru, Grecia, Italia și Spania au experimentat deteriorări dramatice în ceea ce privește ocuparea și șomajul, iar revenirea a implicat eforturi uriașe. În 2019, chiar dacă a încheiat anul cu o rată a șomajului mult peste media UE (de 16,6%, față de 6,2%), Grecia a reușit cea mai consistentă reducere a valorii acestui indicator (de la 18,5%) în rândul statelor membre.

Tendința: Mișcare spre servicii și digitalizare

Din 2014, numărul joburilor dispărute anual a fost depășit de cel al locurilor de muncă nou create, conform anunțurilor de restructurări făcute de companii, mai arată raportul.

  • Paternul identificat la nivel sectorial, în cazul restructurărilor anunțate de marile companii, arată o transformare a economiei prin transferarea accentuată a joburilor spre servicii și digitalizare
  • peste 70% din forța de muncă a UE lucrează în servicii
  • serviciile au însumat 90% din joburile noi (net, adică din numărul rămas după ce se scade numărul locurilor de muncă dispărute din cel al celor nou create)
  • pe segmentul “alte servicii private” (sector larg, ce include tehnologia informațiilor și comunicațiilor, consultanță afaceri, imobiliare, hoteluri și restaurante) s-a anunțat cel mai mare număr de joburi create în 2018
  • ocuparea din domeniul serviciilor financiare, puternic lovite de criza din 2008, au intrat din nou sub presiune, în ultimii ani, din cauza digitalizării sectorului. Ca urmare, numărul joburilor dispărute l-a depășit pe cel al celor nou create. Restructurările anunțate în acest domeniu au însemnat, cel mai adesea, dispariția unor locuri de muncă pentru a face loc unor noi tipuri de joburi, mai puține și cu accent mai mare pe digitalizare.
  • industria prelucrătoare a înregistrat în 2018 un plus semnificativ de locuri de muncă, deși ocuparea în această industrie se află în declin, în economiile dezvoltate. Conform datelor, industria a înregistrat două milioane de joburi noi, din 2013 și până în 2018, chiar dacă anunțurile de restructurare au consemnat disponibilizări importante.

Discrepanțele interne: regiunile rămân mult în urma capitalelor

Fisurile dintre capitale și restul regiunilor s-au adâncit în Europa, mai arată raportul, fapt ce se reflectă în contribuția în creștere pe care capitalele o au în PIB-ul național. Zonele metropolitane Londra, Paris și Stockholm au o pondere de peste 30% în economia națională.

Evoluțiile în ritmuri ce cresc distanța dintre regiuni se observă și pe piața muncii, la nivel de ocupare și de salarizare:

  • între 2002 și 2017, ocuparea a crescut cu 19% în capitale și cu 10 – 12% în celelalte regiuni
  • aproape jumătate din joburile din orașele capitală din UE sunt locuri de muncă bine plătite, sigure și cu condiții de muncă ridicate. Aceste reprezintă doar 30 – 35%, în restul regiunilor, ca medie la nivelul Uniunii. Discrepanțele sunt mai accentuate în unele state, printre care se numără România, Bulgaria și Croația.
  • ocuparea în domeniul serviciilor profesionale, științifice și tehnice a crescut în capitale cu 2,1%, media europeană (de la 7,9 la 10%) și cu doar un punct procentual în restul regiunilor
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.6.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Instanța sparge Dosarul Colectiv în două. Partea în care primarul Piedone a fost condamnat la 8,5 ani, amânată pentru 22 septembrie

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a decis luni să împartă dosarul Colectiv în două cauze, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionarii din primărie şi… Mai mult

Europa

Vladimir Putin neagă existența unui război cibernetic purtat de Rusia împotriva SUA

Iulian Soare

Preşedintele rus Vladimir Putin consideră că este “grotesc” să se afirme că Moscova duce un război cibernetic împotriva SUA, într-un interviu acordat canalului de televiziune… Mai mult

Stiri

Articol recomandat de ARPIM

Strategia farmaceutică europeană: cum stă România față de standardele europene de acces la tratament?

Redacţia

Date recente publicate la nivel european arată că România se află din nou la coada unor clasamente importante privind accesul pacienților români la îngrijire și… Mai mult

Stiri

Camera Deputaților a dezbătut moțiunea PSD depusă împotriva ministrului Cristian Ghinea

Vladimir Ionescu

Camera Deputaţilor a dezbătut luni moţiunea simplă a PSD împotriva ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene Cristian Ghinea (foto). Votul asupra moțiunii va fi dat marți.… Mai mult

Europa

Primele obligațiuni UE pentru PNRR-uri ar putea fi emise marți. Au fost angajate băncile intermediare

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană ar putea emite marți obligațiunile pentru finanțarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, după ce, luni, au fost angajate băncile intermediare, potrivit unor documente… Mai mult

Stiri

Andrei Rădulescu, BT: Tendinţa descrescătoare pentru viteza de circulaţie a banilor susţine ipoteza şocului inflaţionist tranzitoriu

Alexandra Pele

Tendinţa descrescătoare pentru viteza de circulaţie a banilor, aflată la minime istorice în Statele Unite, susţine ipoteza şocului inflaţionist tranzitoriu, arată Andrei Rădulescu, directorul de… Mai mult

Stiri

Prognoză OECD: PIB-ul României va crește cu 6% în acest an

Alexandra Pele

Economia României ar urma să înregistreze un avans de 6% din PIB în acest an, respectiv 4,6% din PIB în 2022, reiese din cea mai… Mai mult