luni

26 februarie, 2024

15 noiembrie, 2022

România ocupă locul 39 într-un top al celor mai atractive 61 de state la nivel global pentru investiţii în infrastructură verde, după Uzbekistan şi înainte de Bangladesh, reiese din Green Infrastructure Finance Propensity Index, realizat de PwC, care arată decalajele semnificative între state în finanţarea infrastructurii verzi.

În studiu au fost incluse 61 de țări și teritorii care reprezintă 83% din populația lumii, 88% din PIB-ul mondial și 83% din emisiile de CO2 la nivel mondial.

România, la coada clasamentului pe continentul european

Dintre statele din Europa incluse în clasament, România se află la finalul clasamentului după Marea Britanie (locul 2), Suedia (3), Olanda (6), Franța (8), Germania (10), Spania (11), Belgia (13), Portugalia (15), Cehia (16), Polonia (22), Italia (23) și Grecia (29).


România a obținut cel mai bun scor la mediul macroeconomic, unde ocupă locul 25, care ia în considerare ratingul suveran al S&P, coeficientul gini (inegalitatea veniturilor) și creșterea PIB.

La restul categoriilor se situează în a doua parte a clasamentului, astfel:

  • mediul de reglementare și de afaceri, locul 32,
  • soliditatea sistemului financiar (34),
  • oportunități de finanțare ecologică (55),
  • angajamentul față de obiectivele de mediu (44)
  • creșterea verde (green growth) pe ultima poziție.

„Studiul a analizat cât de atractive sunt condițiile din diferite țări pentru finanțările private în infrastructura verde, concentrându-se în special asupra unor elemente precum energia regenerabilă, electrificarea transporturilor, gestionarea deșeurilor și sprijinirea economiei circulare. Astfel, capitalul privat continuă să fie interesat în mare măsură de țările cu venituri ridicate, susținute de apartenența la organizații internaționale preocupate de climă, cum ar fi OCDE și UE.”, spune Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România.

România mai are multe de făcut

Potrivit lui Dinu Bumbăcea, România a făcut pași importanți în atingerea obiectivelor asumate prin Green Deal și FIT 55, în special în domeniul energiei regenerabile, unde pot fi văzute multe investiții și proiecte, dar țara noastră mai are multe de făcut în alte arii.


„O oportunitate foarte mare este dată de PNRR și fondurile europene alocate pentru mediu sau energie verde care vor contribui la progresul țării noastre în acest domeniu și vor atrage mai multe investiții din mediul privat”, mai spune Dinu Bumbăcea.

Tranziție lentă

Potrivit raportului, finanțarea publică nu va fi suficientă pentru a susține o tranziție estimată acum la 93,2 trilioane de dolari, la scara și cu viteza necesare pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris.

Însă este mai puțin evident cum ar putea colabora finanțatorii privați, proprietarii de active și factorii de decizie politică pentru a trece de la poziția actuală, în care capitalul privat se îndreaptă în principal către țările dezvoltate – în mare parte către active care generează deja venituri previzibile – la o poziție viitoare, în care banii să se îndrepte și către piețele emergente și de frontieră subfinanțate.

Ce indicatori au fost luați în calcul

Clasamentul este realizat pe baza scorurilor obținute în funcție de șase criterii luate în calcul pentru astfel de investiții, respectiv:

  • Mediul macroeconomic: ratingul suveran S&P, coeficientul gini (inegalitatea veniturilor) și creșterea PIB-ului (2016-26);
  • Oportunități de finanțare ecologică: oportunitățile de investiții ecologice (începând cu 2022), numărul de obligațiuni verzi emise și disponibilitatea ajutorului de stat pentru dezvoltare verde;
  • Soliditatea sistemului financiar: Raportul Sharpe (2016-21), creditele neperformante în raport cu totalul creditelor brute, creditul intern acordat sectorului privat ca procent din PIB, prima de risc de țară și capitalizarea pieței de capitaluri proprii ca procent din PIB;
  • Creșterea verde (green growth): creșterea populației (2020-50), CO2 pe unitate de PIB și producția de energie regenerabilă ca procent din producția totală de energie;
  • Mediul de reglementare și de afaceri: scorul OCDE privind stabilirea prețurilor la carbon, stimulente ecologice și indicele ușurinței de a face afaceri;
  • Angajamentul față de obiectivele de mediu: companii care își stabilesc obiective științifice pentru atingerea unui nivel zero net și angajamente guvernamentale privind reducerea emisiilor la nivel național.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: