Pulsul Sănătății: În România se fac anual 38 investigații CT, RMN și PET la 1.000 de locuitori. Media UE - 204, Austria și Franța - 330, respectiv 324 - CursDeGuvernare.ro
marți

26 octombrie, 2021

Pulsul Sănătății: În România se fac anual 38 investigații CT, RMN și PET la 1.000 de locuitori. Media UE – 204, Austria și Franța – 330, respectiv 324

23 noiembrie, 2020

România are o rată de utilizare a tehnologiilor imagistice de 5,4 ori mai mică decât media UE – 38 de CT-uri, RMN-uri și PET-uri la 1.000 de locuitori, față de 204 astfel de investigații realizate la o mie de cetățeni europeni, în 2018, conform unui raport al Comisiei Europene.

Raportul Health at a Glance: Europe 2020 este rezultatul colaborării dintre OECD și Comisia Europeană pe diferite aspecte legate de sănătate, ca parte a ciclului State of Health in the EU.

Tomografia computerizată (CT), imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) și tomografia cu emisie de pozitroni (PET) sunt tehnologii imagistice necesare pentru diagnosticul corect și tratamentul eficient, astfel încât orice investiție în asemenea echipamente se reflectă rapid în îmbunătățirea indicatorilor sistemului de sănătate.

(Citiți și: ”Cum a găsit coronavirusul sistemul românesc de sănătate: Lipsă acută de epidemiologi, stocuri zero de echipamente de protecție și buget de avarie”)


Lipsa lor este parte din explicația pentru contraperformanțele României în domeniu – o speranță de viață redusă, multe zile de spitalizare, rate mici de supraviețuire la diverse boli (cancere, de exemplu) și cea mai mare pondere a deceselor evitabile printr-un sistem de sănătate funcțional și eficient.

Următoarea țară, Bulgaria, cu un PIB semnificativ mai redus decât cel al României (în termeni nominali,  PIB/locuitor a fost de 11,500 euro, comparativ cu 8,680 euro în Bulgaria, anul trecut) – a efectuat în 2018 de 2,37 ori mai multe CT-uri, RMN-uri și PET-uri decât România, 90 la 1.000 de locuitori:

În Franța, Germania, Austria și Franța – de peste 10 ori mai multe RMN-uri, la 1.000 de locuitori

Cele mai recente date deținute la nivel UE arată că Austria, Franța, Germania, Luxemburg și Belgia au rate cu cel puțin 50% peste media europeană a frecvenței utilizării celor trei tehnologii imagistice. La cealaltă extremă, România și Bulgaria sunt singurele state membre unde rata, raportată la 1.000 de locuitori, este sub jumătatea mediei UE.


RMN-urile sunt tot mai folosite în ultimele două decenii, chiar și în estul Europei, însă distanța dintre cele mai performante sisteme de sănătate și cele cu alocări modeste și ineficiente se păstrează.

În UE se folosesc în medie 67 de investigații RMN la o mie de locuitori, iar România este statul membru care le utilizează cel mai rar. În 2018, potrivit celor mai recente date, în țara noastră rata de utilizare era de 11 astfel de examene la 1.000 de locuitori, de peste șase ori mai puține, în timp ce în Bulgaria se efectuat 13 RMN-uri la 1.000 de locuitori.

Numai România și Bulgaria au rate mai mici de 37 de astfel de investigații la o mie de locuitori.

Țările cu cea mai largă răspândire a acestor investigații sunt Germania, Austria și Franța, cu 149, 141 și respectiv 120 de investigații RMN la 1.000 de locuitori. Sunt rate de peste 10 ori mai multe decât cele înregistrate în Cipru, România și Bulgaria, țările cu cele mai reduse finanțări dirijate spre sănătate.

CT-urile sunt în continuare cele mai utilizate, iar în unele țări, precum România, numărul acestor investigații este cel puțin dublu față de cel al RMN-urilor. Motivul – achizițiile de CT-uri au continuat în paralel cu cele de RMN-uri, chiar dacă într-un ritm mai lent.

Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) este folosită mult mai limitat, chiar dacă frecvența a a crescut în ultimele două decenii.

Consecințele alocărilor mici și cheltuielilor ineficiente

Utilizarea tehnologiile imagistice tot mai performante permite diagnosticarea corectă și stabilirea unui tratament eficient, astfel încât investițiile ridicate se reflectă pozitiv în indicatorii de sănătate – mai puține zile de spitalizare și reducerea morților evitabile.

România are însă multe alte deficite în domeniu. De asemenea, are un număr de medici și asistenți medicali redus, ceea ce se observă ușor în pandemie, când creșterea capacității din secțiile ATI este limitată de lipsa cadrelor medicale necesare

În primul rând, alocările pentru sănătate, de la buget sau ale gospodăriilor, sunt cele mai mici din UE. Anul trecut, cheltuielile publice au reprezentat în UE aproximativ 8,3% din PIB, cu peste 11% în Germania și Franța, și sub 6% în Luxemburg și România.

Cele mai scăzute cheltuieli pe cap de locuitor din UE s-au înregistrat, și anul trecut, în România și au fost de numai 1.292 euro raportat la puterea de cumpărare, în timp ce în Bulgaria au fost de 1.353.

Consecințele se reflectă în indicatorii din domeniu, la care România excelează cu una dintre cele mai reduse speranțe de viață la naștere, cu cea mai mare rată a mortalității infantile, a decelor din cauze tratabile și cu șanse mici de supraviețuire la cancere.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Rata mortalităţii standardizate (care elimină diferențele generate de structura diferită pe grupe de vârste) a fost de sub 900 de decese la 100.000 de locuitori în Franța, Spania și Italia, adică cu 15% mai mică decât media UE.

În schimb, în România, Bulgaria; letonia, Ungaria și Lituania, ea s-a cifrat la peste 1.400/100.000 de locuitori, ceea ce înseamnă că a fost cu peste 40% mai mare decât media UE.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr