În momentul extinderii la nivel internațional a epidemiei de coronavirus izbucnite în China, România nu avea în rezerva națională nici măcar o mască de protecție, după cum declara secretarul de stat Nelu Tătaru.
Pe măsură ce se confirmă noi victime, descoperim că lipsesc mai multe dintre instrumentele esențiale în combaterea virusului. Nu numai echipamentele și medicamentele, ci și – ba chiar în primul rând – resursa umană.
În spitale – există 220 de epidemiologi, lipsesc cel puțin 100
În România există în momentul de față, în sistemul de sănătate public, între 420 și 450 de medici epidemiologi, dar numai circa jumătate lucrează în spitale. Conform Ordinului nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare, ar trebui să existe un epidemiolog la o medie de 350 de paturi de spital (prevederile sunt diferite în funcție de mărimea spitalului).
Cealaltă jumătate din totalul epidemiologilor, lucrează la departamentele de supraveghere și inspecție din cadrul direcțiilor județene de sănătate.
Există unități fără niciun astfel de specialist sau situații în care un epidemiolog acoperă două – trei spitale, a explicat pentru cursdeguvernare.ro președintele Asociaţiei pentru Prevenirea şi Controlul Infecţiilor (APCI), Sergiu Sîngeorzan (foto).
Autoritățile nu au acordat niciodată importanță acestei specializări, deși România are probleme uriașe cu infecțiile nosocomiale (intraspitalicești).
În opinia lui Sergiu Sîngiorzan, resursa aceasta restrânsă este folosită impropriu la frontieră, pentru a desfășura o muncă pe care o poate face și un cadru medical cu pregătire medie. Acolo se ia temperatura, se completează un chestionar.
Ei gândesc startegiile, fac protocoalele, văd imaginea de ansamblu și oferă soluții, nu sunt trimiși în prima linie sau să culeagă probe la direcțiile de sănătate. „Atunci, spitelele de cine vor fi pregătite?” Ei trebuie să rămână în spitale, să elaboreze protocoalele, circuitele pentru stoparea răspândirii virusului, să instruiască personalul referitor la echipare și dezechipare etc., a mai declarat Sergiu Sîngeorzan.
900 de ventilatoare, suficiente doar pentru un prim val al epidemiei
În ceea ce privește medicii care-i vor trata pe bolnavii în stare gravă, cei de la Anestezie Terapie Intensivă (ATI), profesorul Dorel Săndesc (foto), șeful comisiei de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că situația s-a îmbunătățit mult în ultimii ani.
Numărul ventilatoarelor, necesare în cazul pacienților cărora le vor ceda plămânii, este de aproximativ 900, conform datelor colectate din rețeaua publică de Societatea Română Anestezie (SRATI).
În urmă cu opt ani erau doar aproximativ 100, dar au urmat achiziții importante printr-un program cu Banca Mondială și programe naționale, a explicat profesorul Dorel Săndesc.
Alte 200 de ventilatoare, monitoare și injectomate, adică 200 de seturi complete pentru dotarea unui pat complex la ATI, sunt în curs de achiziționare prin procedura declanșată după izbucnirea epidemiei. Injectomatele sunt seringile fixe, care administrează foarte precis tratamentul prescris.
În total, la nivelul țării există peste 4.000 de ATI în secțiile de profil, însă pentru epidemia de coronavirus vor trebui luate în calcul doar cele echipate pentru probleme respiratorii grave, adică cele cu ventilatoare.
Victor Costache: Am preluat un sistem slăbit, cu un buget vlăguit
Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, spune despre sistemul românesc de sănătate că este unul „slăbit, care a fost legiferat şi întreţinut nesănătos ani de-a rândul”, şi acuză că a găsit la preluarea portofoliului un buget „vlăguit”.
„Este un sistem sanitar slăbit, este un sistem sanitar care a fost legiferat şi întreţinut nesănătos ani de-a rândul, un sistem sanitar care are foarte mult până va ajunge la nivelul Franţei, Germaniei sau Italiei, care aţi văzut cât de repede un sistem sanitar ultraperformant cum a fost dat peste cap de această epidemie de COVID-19”, a declarat Victor Costache, miercuri seară, într-un interviu acordat Antena 3.
Interzicerea exporturilor – există țări care au încercat să cumpere din România echipamente și medicamente necesare combaterii epidemiei
„Mai devreme sau mai târziu, vom trece în scenariul trei. Este o certitudine. Suntem pregătiţi, avem resursa umană necesară, avem paturile de terapie intensivă, încă avem consumabile, ne luptăm cu orice înseamnă fenomen speculativ, de aceea am blocat exportul paralel”, a spus Costache.
Sunt ţări care caută să se aprovizioneze cu materiale sanitare din stocurile din România, acesta fiind motivul pentru care autorităţile au interzis miercuri exportul de materiale sanitare.
Măsuri similare au fost luate în ultimele săptămâni de mai multe state europene. Franța a inetrzis exproturile încă de săptămâna trecută, de exemplu.
Bugetul Sănătății, mai mic decât cel de anul trecut
Bugetul alocat Casei Naționale de Sănătate pentru 2020 a scăzut cu aproximativ două miliarde de lei, până la 41,041 miliarde, față de 43 de miliarde execuția din 2019.
Diminuarea cheltuielilor are loc în pofida faptului că subvenția destinată completării salariilor medicilor crește ușor, de la 9,568 miliarde, la 9,840 miliarde de lei.
Și a faptului că veniturile din contribuții cresc de la 32,4 la 35,162 miliarde lei, ceea ce se pliază pe scăderea șomajului și creșterea salariilor prognozate în perspectiva lui 2020.
