sâmbătă

29 ianuarie, 2022

PSD cere republică parlamentară: de ziua Constituției, Coaliția anunță că va umbla la Constituție. Ce spun experții

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 decembrie, 2021

”Trebuie să avem curajul să vorbim deschis despre necesitatea unei reforme constituţionale”, a anunțat luni, la Parlament, liderul PSD Marcel Ciolacu, insistând pe ideea modificării în sensul unei republici parlamentare.

Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit luni într-o şedinţă solemnă dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituţiei. Ocazie cu care președinții PSD și PNL – Marcel Ciolacu și Florin Cîțu – au vorbit de nevoia modificării Constituției.

Politologul Cristian Pîrvulescu argumentează de ce solicitarea lui Marcel Ciolacu nu este oportună, iar profesorul universitar Ioan Stanomir afirmă că cei care vorbesc de modificarea Constituției ar trebui să fie preocupați să corecteze disfuncționalitățile semnalate în trecut de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept.


Președintele PSD spune că se impune „o clarificare a atribuțiilor președintelui” și că e nevoie de „reglementarea moțiunii constructive de cenzură” și „limitarea practicii excesive a OUG”.
Președintele PNL a spus că normele constituţionale ar trebui ajustate ”la realitatea pe care o trăim” și că vârsta la care se poate vota ar trebui redusă la 16 ani, „așa cum este tendința în multe țări europene”.

Argumentele lui Marcel Ciolacu

Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților a spus:

„Avem nevoie de o Constituție care să reflecte un model de stat conform cu nevoile societății actuale. Trebuie să avem curajul să vorbim deschis despre necesitatea unei reforme constituționale, care să facă din legea fundamentală un instrument de modernizare a țării!

Este adevărat! Și în România s-a încercat de mai multe ori acest lucru. Cu excepția anului 2003, toate încercările de modificare a Constituției au eșuat. Acest lucru s-a întâmplat pentru că cei care le-au inițiat nu au înțeles că o revizuire a Constituției trebuie să satisfacă nevoile cetățenilor și nu poftele politicienilor, fie că sunt parlamentari, premieri sau șefi de stat.


Este necesar un acord larg la nivelul întregii clase politice. Un sistem de guvernare eficient este acela care generează un control reciproc între puterile statului și nu permite niciunui actor instituțional să concentreze puterea în mâinile sale.

O clarificare a atribuțiilor președintelui cred că se impune.

Cei care vor lucra la reforma Constituției să se pronunțe dacă acest sistem – în care președinte este o struțo-cămilă între un președinte francez, de exemplu, și un monarh spaniol mai poate funcționa în România.

Rolul președintelui a fost gândit ca un producător de consens. Din păcate, a sfârșit de multe ori în a fi un producător de tensiune în societate. Nu de puține ori am văzut cum președintele și-a depășit rolul de mediator și a intervenit brutal peste celelalte puteri constituționale.

De altfel, relațiile dintre președinte și premier au balansat în ultimii 30 de ani între conflict și obediență. Am văzut că, atunci când majoritatea parlamentară a fost favorabilă președintelui, acesta a ajuns șeful de facto al Guvernului. Premierul a devenit o marionetă. În cealaltă extremă, a coabitării, președintele a fost mai degrabă izolat de către primul-ministru, care a preluat toată puterea executivă. Aceasta nu este normalitatea!

Apoi, în plan parlamentar, mi-aș dori, de exemplu, să existe un anumit interes pentru reglementarea moțiunii constructive de cenzură, pe model german. În România, partidele politice au transformat moțiunile de cenzură într-un instrument de imagine și prilej de atacuri politice la adresa adversarilor.

De aceea, eu cred că moțiunea de cenzură trebuie să semnifice nu numai retragerea încrederii, ci și acordarea ei unei alte persoane, care să-și asume de la bun început acest rol. Demiterea premierului trebuie să conducă automat la desemnarea unui alt prim-ministru. Nu am fi stat acum 2 luni fără guvern, dacă am fi avut acest instrument în Constituție.

În plan guvernamental, cred că viitoarea Constituție trebuie să găsească mecanisme mult mai clare de limitare a practicii excesive a ordonanțelor de urgență. Parlamentul nu este anexa Guvernului, ci un partener instituțional. S-a folosit prea mult pretextul urgenței astfel încât practica ordonanțelor a devenit o modalitate curentă de legiferare. Lucrurile nu mai pot continua așa!”.

Propunerile lui Florin Cîțu

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a afirmat:

”PNL a fost mereu partidul dedicat 100% integrării europene şi euroatlantice a României, protejării valorilor statului de drept şi dezvoltării unei societăţi democratice.

Acesta nu este un moment de sărbătoare, ci unul de bilanţ pentru Constituţie şi pentru tot ceea ce înseamnă organizarea instituţională a statului român. Reformele sunt inevitabile, pentru că asta doresc cetăţenii.

În timp, cu profesionalism, fără patimă, politică şi interes ascuns, va trebui să modernizăm structurile sale, modul în care ele funcţionează şi cum îl servesc pe cetăţean. Normele constituţionale vor trebui ajustate la realitatea pe care o trăim.

De 30 de ani există un aspect care a rămas netranşat, aşa cum ar fi trebuit – proprietatea privată. Măsura pe care trebuie să o abordăm este reducerea la 16 ani a vârstei la care se va putea vota, aşa cum este cum este tendinţa în multe ţări europene. Multe alte subiecte trebuie abordate cu maturitate – reforma administrativă, problema traseismului politic …. Nu trebuie să uităm că există o restanţă în ceea priveşte implementarea în Constituţie a rezultatului referendumului din 2019 pe tema justiţiei. Nu cred că numai Parlamentul sau numai partidele pot aborda un proces de reflecţie cu privire la o eventuală revizuire a Constituţiei. Rolul societăţii civile va fi fundamental.”

Cristian Pîrvulescu: Partidele se joacă cu focul, situația în societate e complicată

Politologul Cristian Pîrvulescu consideră că modificările constituționale care vizează reducerea atribuțiilor președintelui nu sunt oportune.

”Președintele, în România, nu are foarte multe atribuții, de fapt noi funcționăm ca republică semi-parlamentară.

Președintele poate fi suspendat de Parlament și revocat din funcție prin referendum, dar președintele nu poate dizolva Parlamentul și nici nu poate demite un prim-ministru.

Dacă i s-ar lua și atributul de desemnare al prim-ministrului, asta ar limita la maximum marja de manevră a unui președinte.

Există argumentul că în UE funcționează foarte bine republicile parlamentare, însă uităm că vorbim de țări cu tradiție.

Noi nu avem așa ceva, dar ne comportăm ca și cum am fi o democrație consolidată. Nu e cazul.

În istoria recentă s-a demonstrat că președintele poate avea un rol determinant în a stopa derapaje parlamentare sau guvernamentale. PSD susține de zeci de ani ideea republicii parlamentare, dar fără studii, fără argumente serioase.

Ideea că nu ar fi existat o criză guvernamentală în România dacă Parlamentul ar fi avut atributul de a desemna un prim-ministru e falsă. Partidele au trebuit să negocieze pentru formarea unui guvern de coaliție, iar asta s-ar fi întâmplat oricine ar fi avut atributul de desemnare. În opinia mea, România este condamnată să fie guvernată mult timp înainte de coaliții de guvernare, iar asta înseamnă negocieri. Nu doar la noi, oriunde în lumea civilizată…

În plus, nu e momentul oportun pentru o asemenea dezbatere, situația în societate e complicată, oamenii sunt traumatizați de efectele pandemiei, de perspectiva unor noi restricții, de ideea de a li se impune un certificat verde… Eu cred că politicienii se joacă acum cu focul.

Cred că partidele din arcul guvernamental se lasă amăgite de procentul de 70% pe care îl au în Parlament și ar putea avea surprize să te agiți pe teme care nu sunt pe agenda societății.

În primul rând, nu cred că românii ar renunța ușor la puterea de a alege un președinte. Și, dacă tot îl alegi, atunci ar trebui să-i dai și niște atribuții.

În altă ordine de idei, mie mi se pare că subiectul care ar trebui discutat e cel legat de reforma administrativă, de regionalizare. Dar și asta, ca de altfel orice legat de Constituție, trebuie dezbătut atunci când putem gândi calm, când traversăm un moment de seninătate socială.

În acest moment cred că se forțează lucrurile și nu văd urgența, subiectul nu apare în programul de guvernare și nici n-a constituit punct de discuții în campania electorală trecută. Cred că sunt subiecte de negociere, pentru că fiecare are ceva de negociat.

Ioan Stanomir: Cei ce discută azi despre modificarea Constituției ar trebui să fie preocupați să îndrepte disfuncționalitățile semnalate în trecut de către Comisia Europeană

Profesor de drept constituțional la Facultatea de Drept a Universitpții București, Ioan Stanomir, crede că PSD cere instituirea unei republici parlamentare pentru că știe că nu poate cuceri președinția statului.

”Un lucru este limpede: la 30 de ani de la adoptarea Constituției suntem în punctul de unde am plecat.

Ce putem observa la Marcel Ciolacu: dincolo de cuvintele elegante se poate observa dorința de a-i deposeda pe români de dreptul de a-și alege președintele.

E clar că trebuie îndeplinite două condiții pentru a impune în România republica parlamentară:
o majoritate calificată în Parlament și votul popular.

Calculul PSD este unul pragmatic: în contextul actual crede că poate convinge PNL să accepte ideea de republică parlamentară, deci poate îndeplini prima condiție.
Să nu uităm, și a doua condiție e mai simplu de obținut în condițiile unui cvorum mult scăzut față de precedentele consultări publice.

Cât privește șeful statului, care ar trebui să fie unul dintre apărătorii actualului sistem, îl vedem că tace, alimentând astfel speculațiile că ar viza o poziție de prim-ministru după terminarea mandatului. În opinia mea este o mare problemă.

Putem observa că PSD este preocupat de această temă din cauză că nu poate câștiga alegerile prezidențiale decât cu mare, mare dificultate, iar modificarea Constituției este singura cale de a-i scoate din joc pe cei care îi refuză această ambiție: poporul român.

În opinia mea, politicienii care discută azi despre modificarea Constituției ar trebui să fie preocupați să îndrepte disfuncționalitățile semnalate în trecut de către Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept. Iar una dintre disfuncționalitățile semnalate este guvernarea prin Ordonanțe de Urgență. E timpul ca acest lucru să fie revizuit.

Augustin Zegrean, fost președinte al CCR: Românii cunosc vremurile dictaturii, când politicienii se alegeau ei între ei, românii vor acum să-și aleagă singuri președintele

În opinia fostului președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean, românii vor să-și aleagă direct președintele, ținând cont de antecedente: 

„O țară care vine din dictatură trebuie să-și ia măsuri să nu se mai poată întâmpla așa ceva. Pe Nicolae Ceaușescu nu l-a ales nimeni președinte. S-au ales ei între ei, ceea ce vor să facă politicienii și acum. Vor să meargă la mica înțelegere cu alegerea președintelui.

Nu cred că ne putem permite un astfel de sistem și nici că poporul își dorește așa ceva.”

Augustin Zegrean a făcut parte din comisia care a scris Constituția în 1990, adoptată de o Adunare Constituantă și anunțată în campania electorală ce a precedat alegerile.

Așa ar fi trebuit să se procedeze și acum, spune Augustin Zegrean, partidele să fi prezentat această intenție în campania de anul trecut.

Astfel de încercări de modificare a legii fundamentale, în sensul trecerii la o republică parlamentară, au mai existat, dar toate au fost abandonate, întrucât proiectul era nerealizabil.

Referendumul constituțional din 2003 pentru aprobarea Legii de revizuire a Constituției României s-a desfășurat două zile pentru a se ajunge la prezența necesară adoptării modificărilor. De data aceasta, spune Augustin Zegrean, populația nu se va prezenta într-un procent suficient.

Ce este și unde există în UE republica parlamentară / republica semi-prezidențială

Republica parlamentară este o republică unde prim-ministrul (sau cancelarul) este șeful guvernului, autoritatea executivă în stat, șeful statului (președintele) având, cu mici excepții, funcții simbolice. În acest sistem, șeful statului este votat de Parlament.

În UE, Austria, Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Slovenia, Portugalia și Ungaria au această formă de guvernare.

(Citiți și:Cristian Grosu / Riscul unei Românii iliberale”)

Republica semi-prezidențială este o formă de guvernământ în care prim-ministrul și președintele sunt ambii participanți activi în administrația statului.
În acest scest sistem, șeful statului este ales prin vot universal, având un rol mai mult decât protocolar.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În republica semi-prezidențială, guvernul este desemnat de Președinte, dar votat de Parlament și este responsabil în fața acestuia, care îl poate de altfel și demite printr-o moțiune de cenzură.

În UE, Franța este republică semi-prezidențială.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. In primul rand ar trebui introduse prevederi privind raspunderea paralmentarilor, a ministrilor si a altor posturi cu numiri politice. Prevedri clare (criterii, felul raspunderii) si apoi trimiteri la legi specifice.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. In primul rand ar trebui introduse prevederi privind raspunderea paralmentarilor, a ministrilor si a altor posturi cu numiri politice. Prevedri clare (criterii, felul raspunderii) si apoi trimiteri la legi specifice.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr