UPDATE: CCR a transmis un comunicat ce conține explicațiile referitoare la cele două prevederi respinse din cele două proiecte legislative de revizuire a Constituției.
Despre imposibilitatea introducerii în Constituție a interdicției de grațiere sau amnistiere a corupților:
- „O interdicţie constituţională prestabilită în privinţa vocaţiei cetăţenilor care au săvârşit o anumită categorie de infracţiuni de a beneficia de amnistie sau graţiere încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană, valoare supremă a statului român”.
„Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României limitează în mod excesiv puterea statului şi marja sa de apreciere, afectând, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea/ beneficiul cetăţenilor. Astfel, o categorie de cetăţeni este privată de o vocaţie pe considerente cu caracter circumstanţial, ceea ce, în această privinţă, echivalează cu o suprimare a demnităţii umane şi a principiului egalităţii”.
- Propunerile legislative nu respectă „justul echilibru între două interese generale, şi anume cel de a se executa/ a se considera executată o hotărâre judecătorească de condamnare numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului, expresie a efectivităţii justiţiei penale, şi cel al respectării demnităţii umane şi a principiului egalităţii, afectându-se, astfel, echilibrul sensibil existent între cele două interese ale statului şi societăţii”.
- Doar Preşedintele României şi Parlamentul sunt instituţiile care pot aprecia oportunitatea măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală şi „nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aethernam de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni”.
- Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile de interzicere a amnistiei şi graţierii persoanelor acuzate de fapte de corupţie din propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României încalcă limitele revizuirii constituţionale prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie coroborat cu art.1 alin.(3) şi art.16 din Constituţie. Articolul 152, alineatul (2) din Constituţie privind „Limitele revizuirii” arată: „De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora”.
Despre prevederea din proiectul depus de Opoziţie în care Avocatul Poporului nu este menţionat ca organism ce sesizează Curtea:
- încalcă limitele revizuirii Legii fundamentale
- eliminarea controlului de constituţionalitate abstract a posteriori exercitat la sesizarea Avocatului Poporului în privinţa legilor reprezintă „o suprimare a unei garanţii instituţionale asociate apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale, ceea ce încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie”.
***
Știrea inițială:
Amnistierea și grațierea condamnaților pentru fapte de corupție nu poate fi interzisă prin Constituție, a decis joi CCR, cu unanimitate, întrucât s-ar încălca principiul egalității prin drepturi.
Curtea a respins astfel această propunere legislativă de revizuire a Constituției (depusă atât de coaliția de guvernare, cât și de către Opoziție, în urma referendumului din 26 mai), considerând că o astfel de interdicție ar depăși limitele revizuirii Constituției, conform unor surse Mediafax.
O interzicere a grațierii corupților se poate face însă prin lege, în anumite condiții.
Judecător raportor în acest caz a fost Attila Varga, numit la CCR la propunerea UDMR.
Cele două inițiative de revizuire a Constituției discutate joi la CCR se vor reîntoarce la Parlament pentru rediscutare și eliminarea prevederilor declarate neconstituționale.
La referendumul din 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin “Da” sau “Nu” la întrebările:
- “Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”
- “Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”
Primul proiect discutat a fost elaborat de USR și PNL, după referendum și prevedea:
- implementarea rezultatelor referendumului din 26 mai și prevedea introducerea interdicției pentru persoanele condamnate definitiv să mai ocupe funcții publice
- interzicerea amnistiei sau grațierii faptelor de corupție
- interdicția adoptării de OUG-uri în domeniul Justiției
- acordarea și altor instituții a dreptului de a contesta la CCR ordonanțele de urgență. În prezent, doar Avocatul Poporului, numit de Parlament, poate face acest lucru.
Al doilea proiect a fost depus de parlamentarii PSD şi ALDE și preia inițiativa cetățenească promovată de USR, ”Fără penali în funcții publice”.
Și acest proiect conținea interzicerea grațieriii persoanelor care au fost condamnate pentru infracțiuni de corupție.
