fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Just Business

Companiile high tech dețin doar 8% din creditele corporate de la nivel local. Digitalizarea, esențială pentru economia post-criză

Firmele din sectorul knowledge intensive services și high tech dețineau, la nivelul lunii martie 2020, doar 8% din creditarea bancară, în condițiile în care au… Mai mult

30.06.2020

Protecția datelor personale / Avocați: Legislația autohtonă e mai restrictivă chiar decât Regulamentul european GDPR

de Razvan Diaconu , 22.3.2018

Proiectul de lege privind implementarea Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), înregistrat la Senat în urmă cu o săptămână, are o abordare mai restrictivă decât prevederile europene pe care urmează să le transpună – aceasta este concluzia unei analize făcute de Silvia Axinescu și Ovidiu Bălăceanu, avocați Reff și Asociații.

La data de 25 mai 2018, regulamentul european GDPR devine direct aplicabil în toate statele membre UE, inclusiv în România, iar în acest context ar fi de așteptat ca proiectul de lege românesc să fie votat înainte de acest moment, astfel încât atât instituțiile publice, precum și entitățile private să aibă cadrul de reglementare clar și previzibil.

De precizat: Irina Vasiliu, asistent director general, Directoratul General pentru Justiție și Consumatori al Comisiei Europene, a vorbit la conferința organizată luni de cursdeguvernare.ro (AICI-LINK) chiar de această capcană pe care trebuie să o evite legislativul român.

Oficialul european a atras atenția că legiuitorul nu trebuie să adauge condiții suplimentare față de regulament și nici nu trebuie să interpreteze acest regulament unic european.

Analiza realizată de Silvia Axinescu și Ovidiu Bălăceanu arată că proiectul de lege a fost elaborat în contextul în care regulamentul european le permite statelor membre să adopte reglementări naționale destinate aplicării reglementării europene, în concordanță cu specificul regimului juridic național.

În esență, propunerea legislativă reglementează:

  • prelucrarea anumitor categorii de date cu caracter personal speciale (respectiv, date genetice, biometrice, date privind sănătatea) și a numărului de identificare național
  • desemnarea și sarcinile responsabilului privind protecția datelor, acreditarea organismelor de certificare
  • regimul măsurilor corective și a sancțiunilor, prelucrarea efectuată în scopuri jurnalistice, academice, artistice sau literare
  • prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților în contextul relațiilor de muncă.

Proiectul interzice prelucrarea datelor genetice, biometrice sau a datelor privind sănătatea în scopul realizării unui proces decizional automatizat sau pentru crearea de profiluri, cu excepția prelucrării realizate de către autoritățile publice în anumite condiții stabilite de lege.

Ce spun avocații: unde legea românească devine mai restrictivă decât regulemantul UE

Abordarea legiuitorului este discutabilă, spun Silvia Axinescu și Ovidiu Bălăceanu, mai ales în legătură cu crearea de profiluri. Totodată, consimțământul persoanei vizate nu înlătură această interdicție. Rămâne de văzut dacă dispozițiile vor fi menținute sub această formă în urma dezbaterilor parlamentare.

Probabil una dintre cele mai importante schimbări raportate la cadrul legislativ actual  o constituie baza legală pentru prelucrarea numărului de identificare național. Reglementarea acestuia nu mai este prevăzută într-o manieră la fel de restrictivă.

Astfel, conform regulamentului, prelucrarea poate fi bazată pe oricare dintre condițiile prevăzute de regulament, inclusiv pe interesul legitim urmărit de către operator, cu instituirea într-o asemenea situație a unor garanții ce par a fi cumulative și includ, printre altele, obligativitatea numirii unui responsabil privind protecția datelor, stabilirea unor termene de stocare sau instruirea persoanelor care, sub autoritatea operatorului, prelucrează datele.

În plus, este de remarcat faptul că același regim se aplică monitorizării în contextul relațiilor de muncă, atât prin mijloace de comunicare electronice, cât și prin mijloace de supraveghere video, chiar dacă cea din urmă constituie o măsură mai intruzivă decât monitorizarea prin mijloace electronice de comunicare (cum ar fi monitorizarea traficului de internet).

Astfel, propunerea legislativă instituie condiții suplimentare pentru aceste tipuri de monitorizări, precum:

  • să fie vizate activități de importanță deosebită, temeinic justificate
  • interesul angajatorului să prevaleze asupra intereselor sau drepturilor și libertăților persoanelor vizate,
  • informarea prealabilă a angajaților
  • consultarea sindicatului
  • alte forme sau modalități mai puțin intrusive nu s-au dovedit eficiente
  • durata de stocare a datelor este proporțională cu scopul prelucrării și nu depășește 30 de zile, cu excepția situațiilor în care legea dispune altfel sau exista cazuri temeinic justificate.

Această ultimă cerință, de stabilire a unei durate maxime de 30 de zile, va fi dificil de avut în vedere în ceea ce privește anumite tipuri de monitorizări, precum cele privind traficul de internet sau capacitatea e-mailurilor transmise în cadrul societăților.

Regimul sancționator aplicabil instituțiilor publice este derogatoriu față de cel aplicabil entităților private, fiind prevăzute avertismentul sau amenda de până la 200.000 lei, raportat la contravenția comisă.

Rămâne de văzut, spun avocații Reff și Asociații, în ce măsură o asemenea limitare impusă instituțiilor publice, având un prag maxim mult sub amenzile maxime din regulament reprezintă un indiciu în legătură cu posibila abordare a autorității de control în ceea ce privește sancționarea entităților private ca urmare a încălcării prevederilor regulamentului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.3.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Reuters: Anunțul invitării Bulgariei şi Croaţiei în anticamera zonei euro e iminent – ar putea avea loc în acest weekend

Vladimir Ionescu

Oficialii zonei euro sunt pregătiţi să lase Croaţia şi Bulgaria să intre în ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb, n.r.), o perioadă de tranziţie obligatorie de… Mai mult

Stiri

SUA / Curtea Supremă îl obligă pe Donald Trump să transmită procurorilor declarațiile sale fiscale. O solicitare similară a Camerei Reprezentanților a fost respinsă

Iulian Soare

Curtea Supremă a Statelor Unite a respins joi argumentul avocaților președintelui Donald Trump potrivit acesta este protejat de imunitatea funcției inclusiv în materie fiscală și… Mai mult

Stiri

Inechitate severă în școală: Ministrul Educației a primit ”catalogul” celor 900.000 de elevi absenți de la cursurile on-line

Razvan Diaconu

Un catalog supradimensionat, în care au fost trecuți 900.000 de elevi absenți de la cursurile online pentru că nu au laptopuri sau tablete, a fost… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Programul ”O casă, o familie” (Prima Casă), modificările propuse de Finanțe

Alexandra Pele

Guvernul  propune majorarea de la 66.500 de euro la 95.000 de euro a valorii maxime a creditului acordat prim programul Prima Casă, ce urmează să… Mai mult

Stiri

Raport Oxfam: Coronavirus agravează foametea la nivel mondial. Fenomenul riscă să apară și în Brazilia, India, Africa de Sud,

Razvan Diaconu

Zeci de milioane de oameni ar putea fi împinși în pragul foametei, la nivel global, din cauza pandemiei, pe fondul creșterii șomajului și reducerii ajutoarelor… Mai mult

Stiri

Șapte universități din România admise în rețeaua universităților europene

Vladimir Ionescu

Ministrul Educației a anunțat joi, pe Facebook, că șapte universităţi din România au fost selectate de către Comisia Europeană pentru a face parte din rețelele… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: VIDEO conferința online „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, 15 iulie

Redacţia

Premierul Ludovic Orban și ministrul Transporturilor, Lucian Bode participă la VIDEO CONFERINȚA online organizată de CursDeGuvernare.ro: „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, în… Mai mult