vineri

26 aprilie, 2024

14 octombrie, 2011

UDMR a propus în cadrul coaliţiei de guevrnare ca numărul senatorilor să fie redus la câte doi pentru fiecare judeţ şi câte unul pentru fiecare sector al Bucureştiului, a declarat, vineri, preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor.

Printr-o astfel de modificare, numărul senatorilor ar scădea de la 137 la 88.

”Am propus o schimbare la nivelul Senatului, în sensul reducerii numărului senatorilor. Fiecare judeţ să aibă câte 2 senatori şi fiecare sector al Capitalei câte unul, vom avea astfel un Senat cu sub o sută de membri, care ar reflecta o gândire spre viitor”, a spus Kelemen, într-o conferinţă de presă, într-o conferinţă, la Cluj-Napoca.


Pentru Camera Deputaţilor, UDMR propune menţinerea aceluiaşi număr de locuri, 334.

Propunerea UDMR pare să se asemenea cu modelul german, unde Bundesratul este format din reprezentanţi ai landurilor, însă numărul membrilor din partea fiecărui land depinde de populaţia unităţii administrative respective.

De altfel, Kelemen a şi menţionat că atribuţiile Senatului ar trebui departajate de cele ale Camerei Deputaţilor, prin Constituţie.

Modelul german este propus de UDMR şi la alegeri, astfel încât o parte din locurile din parlament să fie ocupate prin vot direct, în colegii uninominale, iar o altă parte prin vot pe listă naţională, astfel încât să conteze şi proporţionalitatea partidelor.


”Noi susţinem un sistem mixt, care ar asigura o proporţionalitate şi un echilibru şi ar asigura transformarea voturilor în mandate. Sistemul mixt înseamnă că 50-60 % din mandate vor fi obţinute în colegii uninominale, iar restul pe o listă naţională, pe care propunem doar candidaţi care au participat şi în colegiile uninominale”, a mai spus şeful UDMR.

El a arătat, însă, că pentru Senat, UDMR poate accepta doar votul direct, în colegii uninominale, însă pentru deputaţi doreşte votul mixt, în colegii uninominale şi pe listă naţională.

De asemenea, maghiarii condiţionează comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare de modificarea actualului sistem de vot, în care candidaţii de pe locurile II şi III pot obţine mandatul în locul celor de pe locul I, pe baza unui algoritm care ţine cont de scorul partidului.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: