Comisia Europeană a propus miercuri înființarea Parchetului European, care privește îmbunătățirea urmăririi penale a persoanelor care fraudează fondurile europene, CE dorind ca noua instituție să funcționeze de la 1 ianuarie 2015.
Potrivit CE, sarcina exclusivă a Parchetului European va consta în efectuarea de cercetări și urmăriri penale, acesta urmând să aibă competența, la nevoie, de a trimite în judecată — în instanțele din statele membre — persoanele învinuite de săvârșirea de infracțiuni care afectează bugetul UE.
Parchetul European va fi o instituție independentă, supusă controlului democratic, asigură Executivul european.
„Propunerea va consolida în mod decisiv protecția banilor contribuabililor și combaterea eficace a fraudelor asupra fondurilor UE. Comisia a concretizat și angajamentul de a consolida și întări procedurile OLAF aplicate garanțiilor procedurale, similar cu garanțiile pe care le va oferi Parchetul European”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso (foto).
Viitorul Parchet European va reprezenta puntea de legătură între sistemele penale ale statelor membre, ale căror competențe se opresc la frontierele naționale, organismele Uniunii neputând efectua anchete penale, a explicat și Algirdas Šemeta, comisarul european pentru lupta antifraudă.
„Între timp, OLAF va continua să desfășoare activități importante de combatere a fraudelor în domenii care nu intră în sfera de competență a noului parchet”, a precizat el.
La rândul său, comisarul european pentru Justiție, Viviane Reding, a făcut apel la statele membre și la Parlamentul European să sprijine inițiativa legislativă a CE.
„Infractorii care se folosesc de subterfugii juridice pentru a fura banii contribuabililor nu ar trebui să rămână liberi pentru că nu avem instrumentele adecvate pentru a-i aduce în fața justiției. Fac apel la statele membre și la Parlamentul European să sprijine acest proiect important astfel încât Parchetul European să înceapă să funcționeze din 1 ianuarie 2015”, a declarat Reding.
Cum va funcționa Parchetul European
Potrivit Comisiei, Parchetului European pleacă de la ideea că dacă există un „buget federal” — finanțat de toate statele membre ale UE și administrat în temeiul normelor comune, este nevoie, de asemenea, de „instrumente federale” pentru a proteja acest buget în mod eficace pe întreg teritoriul UE.
În prezent, în materie de combatere a fraudelor împotriva fondurilor UE, există un nivel de protecție și de asigurare a respectării legislației foarte inegal pe teritoriul Uniunii.
Rata de succes a urmăririlor penale privind infracțiunile împotriva bugetului UE variază considerabil de la un stat membru la altul, iar media UE este de doar 42,3 % (a se vedea anexa).
Multe cazuri nu fac deloc obiectul cercetărilor, ceea ce permite infractorilor să scape, folosindu-se de subterfugii juridice, și să fure banii cetățenilor, își motivează Comizia inițiativa.
Chiar și atunci când au loc cercetări, există o mare disparitate între statele membre în ceea ce privește ratele condamnărilor pentru infracțiuni împotriva bugetului UE.
Parchetul European se va asigura că fiecare caz de suspiciune de fraudă împotriva bugetului UE este monitorizat și încheiat, astfel încât infractorii să știe că vor fi cercetați și deferiți justiției. ”Acest lucru va avea un puternic efect disuasiv”, susține CE.
În paralel cu instituirea Parchetului European, Comisia propune o reformă a Agenției Uniunii Europene de Cooperare Judiciară în Materie Penală (Eurojust) și prezintă o comunicare privind guvernanța Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).
În temeiul tratatelor UE, trei țări nu vor participa în mod automat la acest tratat, dar se vor putea alătura în mod voluntar:
- Danemarca
- Marea Britanie
- Irlanda
Parchetul European și instanțele naționale
Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare naționale.
Procurorii europeni delegați vor efectua cercetările și urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal național și aplicând legislația națională.
Acțiunile lor vor fi coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect de o importanță vitală, în special în cazurile transfrontaliere.
Întreaga structură se va baza pe resursele existente și ar trebui, prin urmare, să nu implice costuri suplimentare substanțiale.
Instanțelor naționale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce înseamnă că acțiunile Parchetului European vor putea fi contestate în instanțele naționale, explică Comisia Europeană.
În același timp, propunerea consolidează în mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetărilor desfășurate de Parchetul European.
Parchetul European ar urma să integrarea celor două niveluri, național și al UE, în special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor, de către un colegiu format din 10 procurori europeni:
- Procurorul general,
- 4 procurori adjuncți
- 5 procurori delegați.
Proceduri la Parchetul European: Inculpații vor beneficia de avocat și de dreptul tăcerii
Comisia Europeană susține că proiectul său de constituire a Parchetului European garantează o protecție mai bună decât cea existentă în cadrul sistemelor naționale în ceea ce privește drepturile procedurale ale persoanelor vizate de anchetele Parchetului European.
Aceasta include, de exemplu, dreptul la interpretare și traducere, dreptul la informare și accesul la dosar sau dreptul la un avocat în caz de arest.
În plus, normele prin care se instituie Parchetul European definesc alte drepturi care nu au fost încă armonizate prin legislația UE, cum ar fi: dreptul de a păstra tăcerea și de a fi prezumat nevinovat, dreptul la asistență juridică, dreptul de a prezenta probe și dreptul la audierea martorilor.
OLAF își schimbă rolul, dar se consolidează
În paralel cu înființarea structurii europene de parchet, Comisia propune, mai departe, consolidarea guvernanței Oficiului European de Luptă Antifraudă – OLAF.
De asemenea, Comisia cere consolidarea garanțiilor procedurale în cadrul investigațiilor sale, în lumina dispozițiilor prevăzute pentru Parchetul European.
În acest sens se prevăd două inițiative-cheie:
- instituirea funcției de inspector de garanții procedurale, în vederea consolidării controlului judiciar al măsurilor de investigație ale OLAF.
- o garanție procedurală specifică sub forma unei autorizații din partea inspectorului, în cazul măsurilor de investigație mai intruzive (percheziția birourilor, ridicarea de documente etc.) pe care OLAF ar putea să fie nevoit să le desfășoare în instituțiile UE.
Rolul OLAF se va schimba, însă, odată cu instituirea Parchetului European:
- OLAF va rămâne responsabil de investigațiile administrative care nu intră în sfera de competență a Parchetului European, cum ar fi faptele care afectează interesele financiare ale UE, dar nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni și abaterile disciplinare grave și infracțiunile comise de personalul UE, dar care nu au un impact financiar.
- OLAF nu va mai efectua investigații administrative privind fraude sau alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale UE, întrucât, după instituirea Parchetului European, astfel de fapte vor fi de competența exclusivă a acestuia.
- Dacă OLAF are suspiciuni în legătură cu săvârșirea unor astfel de infracțiuni, va fi obligat să le raporteze cât mai devreme posibil Parchetului European.
- Cu toate că nu va mai efectua investigații în acest domeniu, OLAF va continua să ofere asistență, la cerere, Parchetului European (după cum o face în prezent în relația cu procurorii de la nivel național). Această schimbare va facilita derularea unui proces investigativ mai rapid și va sprijini evitarea derulării de investigații administrative și anchete penale asupra acelorași fapte. Astfel vor fi sporite șansele unor rezultate pozitive ale urmăririlor penale, speră Comisia Europeană.
Urmărește-ne pe Google News
