Proiect de OUG după cazul Caracal: Dosarul reintră în legalitate prin extinderea competențelor DIICOT. Pedepse mai mari pentru răpire, noi reguli pentru percheziții

Ministerul Justiției a elaborat proiectul de OUG cerut de premierul Viorica Dăncilă după izbucnirea scandalului de la Caracal, proiect ce înăsprește pedepsele pentru infracțiuni grave și condițiile pentru liberarea condiționată.

Cele mai importante prevederi din proiectul prezentat joi de ministrul Ana Birchall vizează extinderea competențelor DIICOT.

Amendamentele respective reintroduc în cadru legal dosarul Caracal, ce este investigat de Direcția de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, fiindcă s-a făcut greșit încadrarea la exploatare sexuală a minorilor și trafic de persoane.

Nicio dovadă nu a conturat acest scenariu, însă, suspectul Gheorghe Dincă fiind bănuit că ar fi un criminal în serie.

Toată ancheta și toate măsurile luate până acum puteau fi aruncate în aer dacă Gheorghe Dincă ar fi avut un avocat foarte implicat, în situația generată de încadrările greșite.

Proiectul de OUG rezolvă problema competenței anchetatorilor DIICOT în cazul de la Caracal, introducând printre infracțiunile investigate de această Direcție și variantele agravate ale infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal (răpire), precum și la infracțiunea de sclavie, având în vedere gravitatea și complexitatea deosebită a acestor .

Pentru că aceste modificări nu se puteau aplica retroactiv, ultimul articol din proiect dispune special că extinderea se aplică și dosarelor aflate în lucru:

Art. IV.

(1) Cauzele înregistrate la Direcţia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, respectiv la parchete, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se soluționează de către această structură specializată, respectiv de către parchetele competente anterior. 

(2) Toate actele procesuale sau procedurale, precum şi toate lucrările, inclusiv actele de sesizare a instanțelor de judecată efectuate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor sunt şi rămân valabile. 

Ultimul alineat se referă inclusiv la mandatele de arestare sau percheziție.

Reamintim că odată cu alegerile pentru Parlamentul European, românii au votat la 26 mai și într-un rereferendum pe Justiție inițiat de președintele Klaus Iohannis. Referendumul a fost validat, iar una dintre întrebările la care electoratul a răspuns a vizat interdicția emiterii OUG pe Justiție.

Mai mult, premierul Viroica Dăncilă declara imediat după anunțarea rezultatelor referendumului că a înțeles voința alegătorilor și nu va adopta nicio OUG în acest domeniu.

Dacă ordonanța va fi contestată la CCR există riscul ca ea să fie declarată neconstituțională.

Noutăți privind perchezițiile

Proiectul modifică regulile perchezițiilor, după ce polițiștii de la Caracal au așteptat mai multe ore înainte de a intra în casa lui Gheorghe Dincă, persoana suspectată că a ucis o tânără de 15 ani ce sunase la 112 să ceară ajutorul după ce a fost răpită.

„În ceea ce priveşte răpirea, propunem o incriminare mult mai aspră. Se propune incriminarea în mod distinct cu o pedeapsă de la 2 la 8 ani. În ceea ce priveşte liberarea condiţionată, propunem obligativitatea îndeplinirii cumulative pentru eliberarea condiţionată, creşterea limitei de vârstă de la 60 la 65 de ani. În ceea ce priveşte percheziţia, cererea prin care se solicită încuviinţarea efectuării percheziţiei domiciliare se soluţionează de îndată, în cameră de consiliu, fără citarea părţilor. Participarea procurorului este obligatorie”, a explicat joi ministrul Justiției, Ana Birchall.

„Guvernul intervine și ia măsuri ferme pentru a proteja viața și siguranța românilor și pentru a încuraja prin pedepse exemplare, inclusiv închisoarea pe viață, pentru infracțiunile grave”, a mai spus ea.

Propunerile:

• „În cadrul constatării infracțiunii flagrante se poate pătrunde într-o locuință sau în orice spațiu delimitat în orice mod ce aparține ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, pentru prinderea făptuitorului ori pentru a pune capăt activității infracționale, precum și pentru înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizică sau bunurile unei persoane.”
• „Percheziția poate fi efectuată și în intervalul orar 20,00-6,00 în cazul infracțiunii flagrante sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră”.
• „Cererea prin care se solicită încuviințarea efectuării percheziției domiciliare se soluționează, de îndată, în camera de consiliu, fără citarea părților. Participarea procurorului este obligatorie.”

Alte noutăți introduse de proiect

Regimul liberării condiționate (art. 99 și 100 din Codul penal)

• modificarea părții introductive, pentru accentuarea ideii că îndeplinirea condițiilor pentru acordarea liberării condiționate (atât în cazul detențiunii pe viață, cât și în cazul pedepsei închisorii) să fie cumulativă;
• creșterea limitei de vârstă în cazul variantei atenuate a liberării condiționate de la 60 la 65 de ani, prin corelare cu prevederile art. 57 (Neaplicarea detențiunii pe viață) și art. 58 (Înlocuirea detențiunii pe viață) din Codul penal;
• în cazul condamnării la pedeapsa detențiunii pe viață, cuantumul pedepsei efectiv executate de către persoana condamnată înainte ca aceasta să dobândească dreptul de a solicita liberarea condiționată a fost sporit de la 20 la 25 de ani. Solicitarea liberării condiționate nu determină însă, în mod automat, acordarea acesteia;
• în cazul condamnării la pedeapsa închisorii, aplicate pentru o infracțiune al cărei maxim prevăzut de lege este închisoarea mai mare de 10 ani, cuantumul pedepsei efectiv executate de către persoana condamnată înainte ca aceasta să dobândească dreptul de a solicita liberarea condiționată a fost majorat, prin impunerea unor fracțiuni mai mari de pedeapsă ce trebuie executate. Nici în acest caz, solicitarea liberării condiționate nu determină automat acordarea acesteia.

2. Înăsprirea regimului sancționator al infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal și prevederea separată, ca variantă agravată, a faptei comise prin răpire

De asemenea, se propune o sancționare progresivă:

• Pentru varianta standard, care nu presupune folosirea forței ori a violenței fizice sau psihice asupra victimei pentru a o deplasa în incinta în care va fi sechestrată, se păstrează vechiul regim sancționator;
• Pentru prima variantă agravată, care presupune răpirea ca modalitate de comitere, după cum s-a explicat mai sus, se propune sancțiunea închisorii de la 2 al 8 ani.
• Pentru cea de a doua variantă agravată, și anume actualul alin. (3), care presupune comiterea faptei de la alin. (1) sau (2) de către o persoană înarmată, asupra unui minor, punând în pericol sănătatea sau viața victimei, se propune sancționarea prin sporirea limitelor de pedeapsă pentru fapta de referință. În plus, a fost constituită o nouă variantă agravată – săvârșirea faptei asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a-şi exprima voința ori de a se apăra.
• Pe cale de consecință, se propune un alineat nou, alin.(6) al art. 205, care să asimileze lipsirii de libertate și fapta comisă asupra unui copil cu vârsta de până la doi ani, în considerarea vulnerabilității sale specifice, datorate vârstei fragede.