Un proiect minier de mare anvergură din Serbia, pentru exploatarea litiului, licență acordată grupului minier Rio Tinto, aflat deocamdată în stadiul de proiect, se confruntă cu o puternică opoziție din partea populației.
În cazul în care proiectul nu va fi realizat, ambițiile Uniunii Europene de a face „tranziția ecologică” de la combustibilii fosili sunt puse la grea încercare. Opoziția față de proiectul minier al Rio Tinto Group este susținută de mișcările ecologiste și naționaliste.
Puternica opoziție din partea unei mari părți a populației s-a văzut la începutul lunii august, după ce între 24.000 și 27.000 de protestatari, conform estimărilor oficiale, au mărșaluit pe bulevardele din centrul Belgradului scadând „Rio Tinto, afară din Serbia” și purtând pancarte pe care se putea citi „Nu cedăm Serbia”. Alți manifestați au blocat circulația trenurile în două gări din capitală așezdu-se pe șine.
Proiectul minier a fost în ultimii ani de tip stop-and-go. După ce în 2017 Rio Tinto a primit autorizația de exploatare, aceasta a fost revocată în 2022, în urma enormelor proteste care au durat luni de zile, pe fondul apropierii datei alegerilor generale.
Prim-ministrul de atunci Ana Brnabic a spus că decizia a fost luată în respect față de protestatari declarând: „Am pus capăt revoltei Tinto din Serbia”.
În iulie, însă, o instanță a decis că revocarea este neconstituțională, iar licența a fost restabilită la scurt timp după. La reevaluarea licenței a contribuit de asemenea presiunea exerciată de Comisia Europeană – Serbia fiind candidată pentru aderare la UE.
Exploatarea de litiu din Serbia, esențială pentru tranziția verde a Europei
Dacă investiția de 2,55 miliarde dolari din Valea Jadar situată în vestul țării se va materializa, va fi cea mai mare exploatare a litiului din Europa, producția reprezentând aproximativ 90% din cererea actuală de litiu din Europa. De asemenea, Rio Tinto ar deveni unul dintre liderii mondiali ai mineritului de litiu care este un ingredient critic pentru baterii litiu-ion folosite la vehiculele electrice.
Guvernul de la Belgrad susține că este cea mai mare investiție minieră greenfield din Serbia, proiectul a promis că va aduce 1% contribuție directă și 4% indirectă la PIB-ul țării, mulți furnizori sârbi fiind implicați în construcția minei. Proiectul are un potențial semnificativ de angajare, creând 2.100 de locuri de muncă în timpul construcției și 1.000 de locuri de muncă în minerit și procesare odată în producție.
„Nu va fi tranziție verde în Europa fără acest zăcământ de litiu”, a declarat pentru New York Times șeful Rio Tinto din Serbia, Chad Blewitt. Compania sa a cheltuit deja peste jumătate de miliard de dolari pentru achiziții de terenuri și lucrări de explorare și va dura doi ani până la începerea producției. Acțiunile Rio Tinto (RIO) erau cotate la închiderea de vineri la bursa din new york la 61,28 USD, și s-au tranzacționat între 59 și 75 dolari în ultimele 52 de săptămâni.
Mișcarea ecologistă dorește o interdicție permanentă, la nivel național, a expoatărilor de litiu și bor. „Nu vom ceda. Mina nu poate fi construită pe terenuri agricole”, a declarat pentru Reuters Mica Miliovanovic (63 ani) participant la amplele proteste din Belgrad. „Această opoziție nu are nimic de a face cu politica”, a ținut el să precizeze. Separat, Angela Rojovic, (25 de ani) a spus pentru Times: „Nu am nevoie de mașini verzi. Am nevoie de mere verzi și iarbă verde”.
Într-un videoclip promoțional care își propune să-i liniștească pe sârbi și să prezinte beneficiile economice ale minei cu un impact minim asupra mediului, Rio Tinto spune că „mineralele critice se găsesc în subteran, separat de sursele de apă. Aproximativ 200 de kilometri de tuneluri vor lega operațiunile miniere subterane… în timp ce lucrările agricole vor continua la suprață, deasupra minei”.
Cu toate acestea, unii sârbi spun că pământul lor este exploatat și sănătatea lor este pusă în pericol pentru a promova obiectivele oamenilor aflați din afara țării. „Ne temem că Serbia va fi sacrificată pentru a furniza litiu pentru vehiculele electrice pe care aproape nimeni din Serbia nu și le poate permite”, a declarat copreședintele Mișcării Verzi de Stânga, Biljana Djordjevic, pentru BBC.
Factorul naționalist
Există și un element geopolitic: pentru unii, mina de litiu este ca un test cu turnesol, care îi separă pe cei care doresc să alinieze țara cu Statele Unite și Europa de Vest de cei care doresc să mențină o relație bună cu Rusia. Când a izbucnit ultima rundă de proteste, oficialii au susținut că obiectivul real a fost răsturnarea guvernului președintelui Aleksandar Vucic – el însuși spunând că deține informații din Federația Rusă care indică că se pregătește o lovitură de stat.
Pe lângă ecologisti, la protestele împotriva minelor s-au alăturat și membri ai grupării „Patrula populară” ultranaționalistă, apropiată de Rusia. Când președintele Vucic a decis să susțină începerea exploatării miniere în iulie, la îndemnul UE, a fost considerat un indiciu al intenției sale de a se distanța de Rusia.
Proiect minier susținut de UE
Oficialii germani au insistat asupra necesității proiectului, cancelarul Olaf Scholz și directorii Mercedes Benz vizitând Belgrad luna trecută. Cu toate acestea, Germania încă trezește sentimente de respingere în Serbia. Dragan Karajcic, un politician care conduce satele din vecinătatea minei, a declarat pentru Times că fierbea atunci când germanii le-au dat asigurări sărbilor că exploatarea nu va pune probleme de mediu. El a subliniat că atrocitățile naziste care au avut loc în Draginac, în apropiere, în 1941, au făcut mii de victime din rândul populației civile, în ciuda unor asigurări similare privind siguranța localnicilor.
Nebojsa Petkovic, un sătean care s-a deplasat la Belgrad pentru a conduce protestele din 10 august, a declarat pentru Times: „Lăsații pe nemți să salveze planeta. Noi trebuie să ne salvăm pe noi înșine”.
***
Urmărește-ne pe Google News
