La ultima ședință de politică monetară, Consiliul de Administrație al BNR i-a suprins pe majoritatea analiștilor cu decizia de reducerea a ratei dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentuale, în condițiile în care inflația se menține ridicată iar prețurile au urcat în iulie, față de iunie când IPC scăzuse la 4,9%.
Membrii Consiliului de Administrație al BNR, de data aceasta, au cântărit mai întâi perspectivele economice și aterizarea din S1 a economiei, decât riscurile inflaționiste – astfel că au căutat o soluție pentru ieftinirea creditării către economie, în detrimentul stăvilirii inflației.
Astfel, s-a manifestat îngrijorare față de datele statistice revizuite recent care indică o creștere cu 0,7 la sută a activității economice în trimestrul I 2024, mai modestă decât cea anticipată, evoluție ce implică o restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval. Totodată, avansul PIB în termeni anuali s-a redus semnificativ în T1/2024 la 0,5%, de la 3% în T1/2023.
Ulterior, INS a publicat și datele pentru trimestrul al doilea care indică o creștere trimestrială a PIB aproape de stagnare, de doar 0,1 la sută. Iar în semestrul I 2024, comparativ cu semestrul I 2023, Produsul intern brut s-a majorat doar cu 0,7%, atingerea unei creșteri anuală apropiată de 3% fiind mult mai greu de atins, odată ce economia s-a „răcit”.
Consumul populației încă împiedică intrarea în recesiune. Încă
Singura componentă care se menține pe trend ascendent este consumul final al gospodăriilor populației care a continuat să își accelereze creșterea în raport cu perioada similară a anului trecut.
Puterea de cumpărare a consumatorilor a crescut în aprilie-mai, corespunzător evoluției ascendente a dinamicii salariului net real din acest interval, au semnalat membrii Consiliului.
Consumul privat de altfel a fost motorul creșterii economice, modeste de altfel, și în trimestrul al doilea, construcțiile dezamăgind mai ales pe partea de construcții de locuințe, sectorul menținându-se pe plus datorită lucrărilor de construcții inginerești – infrastructurii de transport.
Cresc tensiunile piața muncii
În minuta discuțiilor s-a făcut și o analiză atentă a pieței muncii constatând că tensiunile de pe piață și-au reluat în trimestrul II 2024 tendința ușoară de atenuare ce s-a întrerupt în trimestrul precedent, dar continuă să fie ridicate.
„Decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă de pe anumite segmente ale pieței, dar mai cu seamă dinamica salariilor din sectorul public constituie și în viitorul apropiat surse de potențiale presiuni suplimentare asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat”, se arată în minuta BNR.
Îngrijorătoare este scăderea semnificativă a efectivului de salariați din economie în luna mai, precum și la traiectoria gradual ascendentă parcursă de rata șomajului BIM în intervalul aprilie-iunie, până la un nivel de 5,5 la sută, marginal inferior mediei de 5,6 la sută din a doua jumătate a anului trecut.
De asemenea, în luna iulie intențiile de angajare sunt mai moderate pe orizontul foarte scurt de timp față de semestrul II 2023, și un deficit de forță muncă în scădere raportat de companii, comparativ cu primele două trimestre ale anului curent.
Cererea crescută e satisfăcută de creșterea importurilor
Creșterea consumului a făcut ca importurile de bunuri și serviciilor să-și majoreze ecartul pozitiv față de exporturi iar deficitul comercial și cel de cont curent și-au accelerat puternic creșterea în termeni anuali în primele două luni ale trimestrului II
Membrii Consiliului a constat că rolul major în reducerea inflației de bază în trimestrul II l-au deținut și în acest interval efectele de bază dezinflaționiste și corecțiile descendente ale cotațiilor mărfurilor. Pe această bază, BNR a redus la 4% prognoza pentru inflație la sfârșitul anului.
Economiștii se așteaptă ca până la finele anului să mai fie efectuate încă două tăieri ale dobânzii de politică monetară pentru a ajunge la 6%.
Numerarul aflat în circulație crește constant
Numerarul aflat în circulație aproape s-a dublat din 2019 până în iunie 2024, ajungând la 116,5 miliarde lei. Cu toate că nu oferă detalii, Banca Centrală a practicat în ultimii ani o relaxare cantitativă, lăsând mulți bani la dispoziția băncilor comerciale. Acești bani sunt și ei un catalizator pentru creșterea consumului care susține creșterea economiei.
Relaxarea cantitativă implică cumpărarea de către banca centrală a activelor financiare, cum ar fi obligațiuni de stat, pentru a injecta lichiditate în economie. Această metodă are ca scop scăderea ratelor dobânzilor și încurajarea creditării și investițiilor.
Prin creșterea masei monetare, băncile centrale pot stimula activitatea economică în perioadele de inflație scăzută sau recesiune.
Este o dovadă a faptului că BNR vrea să sprijine creșterea economică asumându-și un risc destul de mare la țintirea inflației. Ceea ce îi râmăne însă sunt intervențiile pe curs, o măsură neutilizată până acum dar care va tempera rapid consmul dacă va fi necesar.
Accelerare a creditării sectorului privat – contribuție masivă a programelor guvernamentale
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 6,7 la sută în iunie, de la 5,7 la sută în luna mai, în principal ca urmare a accelerării semnificative a creșterii împrumuturilor în lei ale companiilor, pe fondul majorării la un nivel record a fluxului acestora, cu aportul consistent al finanțărilor acordate în contextul programelor guvernamentale.
În același timp, ritmul creditului acordat populației a continuat să crească alert, pe seama evoluției ambelor categorii de credite în lei – pentru consum, respectiv pentru locuințe.
În aceste condiții, ponderea componentei în monedă națională în creditul acordat sectorului privat a urcat în iunie la 69,1 la sută, de la 68,8 la sută în mai, au semnalat unii membri ai Consiliului.
***
Urmărește-ne pe Google News
