Proiectul anului, ”România competitivă – viziunea 2020” – lansat de Guvern și Președinție. Lipsesc doar detaliile, măsurile concrete, consensul instituțiilor și voința politică

Președintele Klaus Iohannis și premierul Dacian Cioloș au lansat marți în dezbatere publică, la Palatul Parlamentului, ”România competitivă”- un proiect pentru o creștere economică sustenabilă.

Promotorii proiectului au fixat pentru România o țintă de creștere economică de 5% până în 2020, creștere la care s-ar putea ajunge, potrivit documentului, respectând următoarele principii:

• orientarea permanentă pentru cetățean
• accesibilitate și interconectare
• încredere, speranță și buna credință în contractul economic
• curaj, continuitate, colaborare

Pentru aplicarea tuturor măsurilor incluse în documentul strategic, Guvernul Cioloș estimează că efortul bugetar cumulat pe următorii cinci ani este de 16,9 miliarde euro (reprezentând circa 10,5% din PIB pentru o perioadă de cinci ani).

Domenii de acțiune

Proiectul ”România competitivă” a fixat 16 domenii strategice de acțiune, pentru fiecare dintre acestea urmând să se desfășoare consultări la sediul Academiei Române, astfel încât să fie agregate cele mai semnificative direcții de acțiune.

Proiectul conturat în urma dezbaterilor, la care își vor aduce contribuția BNR, Academia Română, mediul de afaceri și societatea civilă, urmează să fie supus, în septembrie, unui proces de dezbatere politică în urma căruia se așteaptă consens.

Domeniile strategice de acțiune (unele la care guvernul deja a început să acționeze) sunt:

• debirocratizare
• agricultura
• achiziții publice
• sănătate
• sectoare creative
• TIC
• educație
• cercetare/dezvoltare
• diaspora
• natalitate
• cadastru
• fonduri europene
• piata de capital
• eficiență energetică
• investiții directe

Aceste domenii cuprind, la rândul lor, 41 de priorități, respectiv 90 de măsuri cu orizont de realizare până în 2020.

Viziunea 2020

Pentru ca România să se transforme în ”țara în care vreau să trăiesc, să muncesc, să îmi cresc copiii și în care vreau să mă întorc”, autoritățile statului propun ”stimularea producției oriunde în România și deblocarea potențialului de dezvoltare”.

Acestea, afirmă autorii, pot fi realizate prin:

• evaluarea și asumarea stării de fapt
• inventarierea resurselor și a progreselor existente
• identificarea punctelor forte și detalierea unui plan structural de intervenție în domenii cheie
• analiza și corelarea strategiilor sectoriale de dezvoltare într-un mod coerent cu impact direct în economie
• valorificarea resurselor, talentului și tradiției în acord cu mediul și transformarea lor în surse de prosperitate și bunăstare colectivă
• reducerea distanțelor dintre diferite regiuni de dezvoltare, dintre sat și oraș, dintre stat și cetățean prin creșterea serviciilor care țin de calitatea vieții și reforma administrației
• un plan concret de măsuri economice care să ne redea încrederea speranța și buna credință- elemente esențiale ale oricărui contract economic de durată între stat și cetățean
• crearea de oportunități pentru genberația tânără de la sate și orașe prin reconectarea învățământului profesional la piața muncii
• potențarea activității de cercetare, dezvoltare și inovare care să ne propulseze în fața competitorilor
• orientarea permanentă către nevoile cetățeanului
• implicarea tuturor factorilor de decizie într-un amplu proces colaborativ care să reprezinte consensul și asumarea comună a drumului spre dezvoltare

Măsuri vizate

Educația: reducerea distanței dintre cerere și ofertă prin crearea cadrului legislativ și normativ optim pentru învățământul profesional dual.

Sănătatea: îmbunătățirea actului medical, prevenția, concentrarea pe bolile cu rată de mortalitate ridicată și reducerea mortalității infantile.

Natalitatea: îmbunătățirea serviciilor publice destinate creșterii copilului și stimularea angajatorilor în vederea înființării de grădinițe și creșe pentru copiii salariaților.

Diaspora: promovarea migrației de întoarcere, canalizarea remiterilor de bani către economisire și investiții, respectiv flexibilizarea procesului de admisie pentru cetățenii din state terțe.

Agricultura: dezvoltarea sistemului de irigații, creșterea structurilor asociative în rândul fermierilor, revigorarea învățământului agricol, stimularea sectoarele de nișă precum agricultura ecologică.

Energia: creşterea eficienței energetice și minimizarea pierderilor.

Piața de capital: simplificarea procedurilor de înregistrare fiscală pentru investitorii străini, creșterea gradului de conștientizare pentru companiile cu capital românesc a beneficiilor adoptării standardelor de guvernanță corporativă și accelerarea privatizarilor întreprinderilor de stat.

(Descărcați AICI proiectul ”România competitivă”)

Mesajele publice transmise de președinte, premier și guvernatorul BNR

Președintele Klaus Iohannis, care a deschis reuniunea de marți, a spus în discursul său că este nevoie de o guvernare responsabilă și realistă, iar politicile economice trebuie gândite dincolo de orizontul ciclurilor electorale.

„Este important să gândim în perspectivă și să facem pe termen scurt ce știm că poate fi sustenabil pe termen lung. Avem nevoie de o guvernare responsabilă, realistă, care să treacă dincolo de termenul scurt și latura cantitativă în favoarea termenului lung și abordărilor calitative. Aceasta înseamnă consecvență pe calea reformelor, transparență și simplificare fiscală, decuplarea clientelei de orice fel de la banul public prin eliminarea corupției și reducerea birocrației”, a mai declaratKlaus Iohannis.

Premierul Dacian Cioloș consideră că România are nevoie de un acord politic pentru o strategie de competitivitate, de un set de priorități asupra cărora să existe consens, astfel încât execuția lor să nu fie afectată de ciclurile electorale.

”Vă adresăm astăzi invitația deschisă de a ne asuma împreună un drum, care, pe lângă creșterea competitivității economice, să ne crească în primul rând încrederea în propriile forțe, în potențialul României, să aducem România la adevăratul ei potențial de dezvoltare și să creăm România în care vrem să trăim”, le-a spus premierul Cioloș participanților la eveniment.

Și guvernatorul BNR consideră că este nevoie de un real consens politic pentru ca proiectul lansat mați în dezbarere să nu fie ”uitat prin sertare” și a avertizat că nu orice creștere economică aduce țării dezvoltare pe termen lung.

”Primul reper pe care îl am în vedere și o să-l dezvolt se referă la conceperea unui model de creștere ancorat în potențialul real al economiei românești astfel încât creșterea economică să fie sustenabilă pe durata mai multor decenii și să conducă la o convergență reală. Cel de-al doilea reper privește înscrierea definitivă a legislației și politicilor publice românești în limite care să asigure compatibilitatea cu regulile și principiile care guvernează Uniunea Europeană. Al treilea reper vizează întărirea instituțiilor românești ca premisă pentru buna funcționare a economiei de piață”, a afirmat guvernatorul Mugur Isărescu.

***
Notă: O informație (poate singura) – cursdeguvernare.ro va reveni în zilele următoare cu o analiză a mult așteptatei strategii de dezvoltare.