Proiectele legilor educației, elaborate conform viziunii președintelui Klaus Iohannis materializată în programul România Educată, au fost adoptate în ședința de miercuri a Executivului și urmează să plece spre Parlament.
A rămas în document examenul de admitere la colegiile ce doresc să organizeze o selecție suplimentară. Astfel, 60% din locurile alocate clasei a IX-a vor putea fi ocupate prin aceste examene de admitere, în pofida declarațiilor publice ale PSD.
Concursul va avea loc înaintea Evaluării Naționale, urmând a se găsi o formulă pentru a stabili cum se vor combina media de la Evaluare cu nota de la concurs.
Ministrul Deca a declarat că au fost primite toate avizele și au fost integrate punctele de vedere venite de la experții tuturor ministerelor care au un cuvânt de spus în ceea ce înseamnă procesul educațional.
„A fost aprobată o procedură de urgență, în așa fel încât în parlament să putem purta discuția cu Comisiile reunite de educație. Intrăm astfel într-o nouă dinamică și mă bucur tare mult că putem intra într-o dezbatere cu membrii parlamentului în așa fel încât, în cel mai scurt timp posibil, să putem demara reformele atât de necesare pentru sistemul de educație (…) Proiectul a reunit dezideratele şi viziunea în ansamblu a societății în ceea ce privește educația la orizontul anului 2030, iar legile educației vin, alături de, sigur, reformele deja incluse în PNRR, să ne conducă către acele obiective pe care ni le-am propus”, a declarat Ligia Deca.
„Şi aici, foarte pe scurt, mă pot referi la centrarea sistemului educațional pe elev, stimularea potențialului pe care fiecare copil îl are și acompanierea potențialului de la educație timpurie până la maturitate, până la învățarea adulților. Ne referim și la deziderate care țin de creșterea calității și creșterea nivelului de alfabetizare funcțională. Ne referim, sigur că da, și la creșterea echității, reducerea abandonului școlar, tot ceea ce ține de desegregare și de includerea copiilor diferiți, din medii diferite, cu particularități diferite în școli, în așa fel încât să putem beneficia de acest potențial minunat pe care copiii români îl au”, a mai declarat ministrul Educației.
Numirile politice, asigurate pentru UDMR
După prezentarea ultimelor modificări aduse proiectelor adoptate miercuri, ministrul Ligia Deca a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, iar una dintre acestea a vizat consultarea minorităților Ligia Decla numirea directorilor și adjuncților școlilor.
Redăm dialogul inițiat de întrebarea unuia dintre jurnaliștii prezenți:
Reporter: Există o prevedere legată de învățământul minorităților naționale și există o prevedere în care se spune că numirile directorilor sau directorilor adjuncţi se face cu consultarea organizației care reprezintă minoritatea, respectivă în Parlamentul României, sau dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară cu consultarea grupului parlamentar al minorităților naționale. Vă rog să ne explicați de ce a fost nevoie de acest aviz din partea unui decident politic, până la urmă, căci vorbim de parlamentari, în condițiile în care în cazul celorlalți directori nu există acest criteriu.
Ligia Deca: Nu este vorba despre un aviz, este vorba despre o consultare. Această consultare are rolul tocmai de a avea toate informațiile în așa fel încât să avem cei mai potriviți directori pentru școlile respective. În niciun fel ea nu aduce o discriminare în sistem.
Reporter: Nu, dar explicați-ne, dumneavoastră, ca profesioniști, cei din Ministerul Învățământului, trebuie să vă spună reprezentanții minorității respective care sunt directori buni și care nu sunt? Pentru că…, cu ce vin în plus acești parlamentari, de exemplu, sau reprezentanții grupurilor minorității respective să vă aducă ca plusvaloare ca și informație atunci când dvs. numiți un director sau un director adjunct?
Dan Cărbunaru: Cu permisiunea doamnei ministru, rolul, până la urmă al unei astfel de decizii, ține de nevoia naturală de a ține cont de modul în care comunitatea locală…
Reporter: Păi, bun, atunci cum se aplică? Şi în cazul celorlalţi – să întrebăm primarul, pe președintele Consiliului Județean, în cazul majorității. Eu asta încercam să mă lămuresc de ce în cazul minorităților trebuie acest acord al politicului.
Ligia Deca: Nu este vorba despre un acord, este vorba despre o consultare. Din nou, punctul de vedere exprimat de către minoritatea națională reprezentată în parlament nu este un element sine qua non în numire, el este doar un element ajutător.
Reporter: Deci nu este o chestiune obligatorie, este doar cu rol de…
Ligia Deca: Consultarea în sine are rol de a avea mai multe informații care să ajute în decizii.
Reporter: Şi dacă vine un răspuns negativ, ministerul, în aceste numiri, va fi obligat sau va ține cont de ele? Apare un factor suplimentar căruia încerc să-i înțeleg justificarea, doamnă ministru.
Ligia Deca: Decizia rămâne a celor care o pot lua. O informație suplimentară, în esență, este benefică.
Reporter: De ce ați simțit nevoia să aveți această informare suplimentară doar în cazul minorităților naționale?
Ligia Deca: Această informare există și acum în cadrul legislativ.
Reporter: Am înțeles. Deci numai pentru minorități… în cazul directorilor mă refer.
Ligia Deca: Sigur, da.
****
Un răspuns
Imi imaginez ca parlamentarii cu doua clase mai mult ca trenul vor analiza cu maxima seriozitate aceste proiecte alambicate si care bulverseaza o lume.
Noile Legi ale Educației, care potrivit ministrului s-au bazat pe proiectul „România educată” al președintelui Klaus Iohannis, pe care tot ea l-a păstorit cât a fost consilier la Cotroceni se bazează pe lozinci si vorbe goale:
„Vrem să profesionalizăm cariera didactică, vor exista profiluri foarte clare de formare.
Vom crește calitatea formării inițiale, corelat cu o formare continuă mai adecvată contextului.
Liceele pedagogice și universitățile vor forma profesorii de învățământ primar”.
”Salarizarea cadrelor didactice va fi progresivă, având la bază salariul brut pe economie. Norma didactică va fi redusă pentru cadrele didactice cu vechime peste 15 ani.
Se acordă o primă de două salarii de bază la pensionare”,
De ce nu 6 salarii ca la Petrom, banci sau ANAF?
Alte idei care vor fi perimate cat timp inflația se va masura cu două cifre:
„Cresc și bursele pentru elevi: bursa de merit, de la 250 la 450 de lei, iar bursele pentru olimpici vor fi de 700 de lei.
Cei cu performanțe înalte vor putea promova 2 ani într-un an.”
Excepțională lege!
Genială pentru doctorii in plagiat!
Sindicatele primesc promisiunea creșterilor de salarii și continuarea inamovibilității profesorilor.
Ar trebui să ne amintim celebra lege de creștere cu 50%, votată în unanimitate în ultimele săptămâni ale guvernării Tariceanu, care nu a fost aplicată niciodată.
În plus, nici nu se pune problema despre salarizare în funcție de rezultate, pe criterii de performanță.
Mediocritate inainte de toate.
Nimeni nu a explicat de ce actualul sistem evaluare națională + repartizare computerizată trebuia schimbat.
Care elevi excepționali ar rata evaluarea, dar ar trece admiterea?
Problemele din învățământul preuniversitar sunt atât de mari și nu vor fi rezolvate punctual de o admitere la liceu, într-o formă sau într-o altă formă.
Până la urmă, pot fi trei examene, pot fi cinci evaluări, dacă ele nu au în spate un sistem de învățământ care să ofere șanse egale, care să ofere pregătire, care să ofere educație, degeaba facem aceste admiteri la liceu.
Legea aduce o mulțime de noi instituții, birouri, comisii, centrale și locale, o construcție barocă numai bună de hrănit, mai ales în campaniile electorale, multe guri sinecuriste care să-și facă la rândul lor obligațiile electorale.
Rectorii mai capătă două mandate nou nouțe fără calcularea celor anterioare.
Nu e chiar pe viață, cum ar fi vrut, dar încă 2 mandate nu-s de lepădat.
În ceea ce privește bacalaureatul clasic, el va fi „conceput în așa fel încât să nu fie nevoie de nu știu ce pregătire suplimentară pentru a putea să promovezi cu o notă decentă.”
Cu alte cuvinte, dacă tot nu putem oferi educație de calitate, nici examenele să nu fie de calitate.
Sau din rahat nu faci bici!
Nu au nicio soluție pentru adaptarea reală a școlii la vremuri, la aptitudini, de combatere a analfabetismului funcțional.
Singura ambiție este să satisfacă o poftă prezidențială sau, mai degrabă, o disperare, pentru că este ultima șansă a lui Klaus Iohannis să spună măcar că a dus ceva până la capăt, cu excepția dezamăgirii și lehamitei.
România Eșuată!
Multumesc pentru lipsa cenzurii!