Evaluarea națională se va derula pe modelul actual, colegiile vor putea organiza examen pentru cel mult 60% din locuri, iar bacalaureatul va conține o probă suplimentară, de competențe de bază, dar același număr de probe scrise, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca, luni, la prezentarea proiectelor legilor educației.
Documentele noilor Legi ale Educației – elaborate chiar de către Ligia Deca pe vremea cât era consilier prezidențial – vor fi trimise Parlamentului, după aprobarea în Guvern.
Portofoliul educațional personal
Se reglementează profilul de formare a absolventului la sfârșitul învățământului primar, secundar inferior și al celui liceal ca fiind o componentă reglatoare a Curriculumului național, prin raportare la criteriile stabilite prin hotărâre de Guvern, inițiată de Ministerul Educației, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii.
Profilul conține descriptorii realizărilor elevilor la sfârșitul unui ciclu de învățămant și este parte componentă a portofoliului personal educațional.
Portofoliul personal educaţional cuprinde catalogul electronic, evaluări de profil și recomandări de recuperare, diplomele, certificatele sau alte înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale.
Utilizarea Portofoliului educațional va deveni funcțional începând cu grupa mijlocie din grădiniță şi este obligatorie pe tot parcursul învățământului preuniversitar.
Portofoliul personal educațional este elementul central al evaluării învățării și va permite monitorizarea evoluției elevului, prin înregistrarea:
- evaluării profilului elevului, prin observarea parcursului acestuia pe baza unui profil de
dezvoltare specific vârstei; - progresului școlar urmărit prin forme de evaluare continuă, care monitorizează atingerea
obiectivelor învățării; - evaluărilor profilului preșcolarului/elevului, realizate diferențiat, în funcție de nivelul de
învățământ.
Evaluarea națională rămâne pe modelul actual
Evaluarea naţională va rămâne în forma actuală, în noile legi ale educaţiei, liceele putând organiza, dacă doresc, concursuri de admitere la profilurile unde există concurenţă dovedită în ultimii ani.
„Evaluarea naţională rămâne în formula de acum – probe scrise la matematică, limba şi literatura română şi limba maternă pentru cei care îl urmează în această formă. Se introduce ideea de concurs de admitere la profilurile liceelor unde există concurenţă dovedită în ultimii ani, dacă liceele vor să scoată aceste locuri prin concurs. Pentru acele profiluri pe care le doresc scoase la concurs, liceele pot alege două probe pliate pe profil. De exemplu, pentru chimie-biologie pot alege chimia şi biologia în aşa fel încât să poată selecta dedicat pentru potrivirea cu profilul respectiv”, a precizat Ligia Deca.
Prima generație care va putea susține acest examen de admitere este cea care intră în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024, dacă legea este adoptată până când începe anul școlar. „Nu este cazul ca elevii, părinții să fie liniștiți. Avem o stabilitate de finalizare a ciclului gimnazial, pentru toți cei care se află acum în gimnaziu. Mai precis, nu schimbăm regulile în timpul jocului,” a spus ministrul Ligia Deca.
Examen de admitere la liceu pentru maxim 60% din locuri
Desfășurarea concursului de admitere se va finaliza cu cel puțin trei săptămâni înainte de prima probă a evaluării naționale.
Poate fi organizat concurs pentru maximum 60% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare, iar restul locurilor se vor ocupa prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale.
În situația în care nu se vor ocupa toate locurile prin organizarea concursului de admitere, locurile rămase se vor ocupa prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale.
Absolvenții clasei a VIII-a care au participat la concursul de admitere și nu au fost admiși pot participa la evaluarea națională în vederea repartizării computerizate.
Trei filiere pentru liceu
Unitățile de învățământ liceal vor funcționa cu respectarea principiului asumării filierei în care școlarizează.
- a) filiera teoretică cu profilurile umanist şi real;
- b) filiera vocațională cu profil militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic;
- c) filiera profesională cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului.
Astfel 2/3 din elevii din cadrul liceelor teoretice/vocaționale vor fi din filiera teoretică/vocațională.
Bacalaureatul – o probă în plus, de verificare a competențelor de bază
Bacalaureatul va avea tot atâtea probe scrise ca acum, în sesiunea de vară/toamnă, iar cele de competențe și o probă complementară vor putea fi date în timpul clasei a XII-a – proiectul legii învățământului preuniversitar, a explicat ministrul Educației.
„În sesiunile de vară și toamnă, elevii vor avea mai puține discipline de examen, pentru că probele de competențe lingvistice pentru limba 1, limba 2, probele de competențe digitale și proba de competență complementară se vor putea da încă din timpul anului școlar”, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca.
- Elevii de clasa a XII-a vor susține două probe lingvistice: la limba străină 1 și limba străină 2.
- La profilul uman, proba complementară va fi susținută la matematică sau științele ale naturii. Elevii de la real vor alege una dintre disciplinele: istorie, logică, filozofie, psihologie.
„Examenul de bacalaureat. Așa cum spuneam, se pliază pe fiecare profil, deci vom avea bacul tehnologic pe care liceele tehnologice îl propun și îl așteaptă de multă vreme”, a mai spus ministrul.
Apare în plus o probă așa-zis complementară, de competențe de bază, care pentru profilul uman va fi la matematică sau științe ale naturii. Pentru profilul real, o probă la alegere pentru disciplinele socio-umane: istorie, logică, filozofie, psihologie.
Notarea, fiind vorba de competențe de bază, nu avansate, se va face pe sistem „admis” sau „respins”.
Cariera didactică
Liceele pedagogice şi universităţile vor forma profesorii pentru învăţământ primar, iar masteratul didactic va fi generalizat, urmând să se acorde o bursă lunară egală cu salariul mediu brut pentru cei înscrişi în program, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, ministrul Ligia Deca.
„Încercăm să profesionalizăm cariera didactică. (…) Vom creşte calitatea formării iniţiale, corelat cu o formare continuă mai adecvată contextului. (…) Liceele pedagogice şi universităţile vor forma profesorii de învăţământ primar. Ceea ce până acum se forma doar la nivelul de învăţământ mediu acum vom forma la nivelul învăţământului superior. Profesia didactică este o profesie care necesită studii superioare. (…) Creştem sprijinul pentru cadrele didactice pentru Corpul de Mentorat şi Licenţiere Didactică. (…) Vom generaliza masteratul didactic, dar nu în forma pe care o ştim astăzi. (…) Pentru a-l face atractiv vom acorda o bursă lunară egală cu salariul mediu brut, aducă cu salariul unui debutant, care se acordă celor înscrişi în program, indiferent dacă aceştia au parcurs deja un alt masterat sau vor parcurge în viitor”, a explicat ministrul Educaţiei.
Ligia Deca a adăugat că salarizarea cadrelor didactice va fi progresivă, având la bază salariul mediu brut pe economie. „Această prevedere este inclusă în legile Educaţiei şi avem sprijinul politic pentru a o pune în practică”, a subliniat ea.
“Salarizarea cadrelor didactice va fi progresivă, având la bază salariul mediu brut pe economie. Această prevedere este inclusă în legile educației și avem sprijinul politic al coaliției pentru o pune în practică. Norma didactică va fi redusă pentru cadrele didactice cu vechime de peste 15 ani, asta pentru a păstra atractivitatea profesiei și pentru a da timp acelor profesori cu experiență să se poată implica fie în management școlar, fie în activități de mentorat.”, a mai spus Ligia Deca.
„Preţuim cadrele didactice care se pensionează, se acordă o primă în cuantum de două salarii de bază cadrelor didactice la data încetării de drept a contractului individual de muncă. De asemenea, vom asigura un nivel mai bun de mentorat didactic pentru stagiari şi debutanţi”, a mai explicat ministrul.
Consorțiile școlare și consorțiile de învățământ dual
Autorităţile administraţiei publice locale vor putea decide înfiinţarea consorţiilor şcolare, parteneriate contractuale între unităţile de învăţământ acreditate care asigură:
- a) prioritate la mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorţiului;
- b) utilizarea în comun a resurselor unităţilor de învăţământ din consorţiu;
- c) lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a rezultatelor
învăţării şi evaluării acestora.
Consorţiile şcolare sunt parteneriate contractuale între unităţile de învăţământ acreditate, nu se vor
supune procedurii de autorizare/acreditare și vor asigura: prioritate la mobilitatea personalului între
unităţile membre ale consorţiului, utilizarea în comun a resurselor unităţilor de învăţământ din
consorţiu precum și lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a
rezultatelor învăţării şi evaluării acestora.
Consorțiile de învățământ dual sunt forme de asociere formate cel puțin din următoarele tipuri de
entități: licee profesionale de stat și/sau particulare acreditate, instituții de învățământ superior
acreditate, autorități publice locale și operatori economici. Consorțiul poate include și alți parteneri
relevanți în domeniul pregătirii profesionale care pot susține un ecosistem extins de formare duală.
Consorțiile de învățământ dual vor sta la baza dezvoltării unor centre/campusuri profesionale
integrate care deservesc învățământul liceal dual și învățământul universitar dual și care reprezintă
parte a infrastructurii școlare, infrastructurii universitare și infrastructurii operatorilor economici și a
partenerilor pusă la dispoziția consorțiului pentru procesul de învățământ, fără scop patrimonial.
Campusuri de învățământ profesional dual – în jurul polilor de dezvoltare
- Consorțiile de învățământ dual sunt forme de asociere formate cel puțin din următoarele tipuri de
entități: licee profesionale de stat și/sau particulare acreditate, instituții de învățământ superior
acreditate, autorități publice locale și operatori economici. Consorțiul poate include și alți parteneri
relevanți în domeniul pregătirii profesionale care pot susține un ecosistem extins de formare duală. - Consorțiile de învățământ dual vor sta la baza dezvoltării unor centre/campusuri profesionale
integrate care deservesc învățământul liceal dual și învățământul universitar dual și care reprezintă
parte a infrastructurii școlare, infrastructurii universitare și infrastructurii operatorilor economici și a
partenerilor pusă la dispoziția consorțiului pentru procesul de învățământ, fără scop patrimonial.
****
