Guvernul va înființa un grup de lucru interministerial coordonat de premierul Florin Cîțu, pentru elaborarea pachetului legislativ necesar implementării Proiectului România Educată elaborat la Președinție, conform Memorandumului aprobat în ședința de miercuri.
La ședința de guvern a participat și președintele Klaus Iohannis, cel care și-a asumat paternitatea acestui proiect de țară: dealtfel, poza președintelui Iohannis apare de 16 ori în primele 50 de pagini ale Proiectului România Educată.
Conform documentului, legislația urmează a fi elaborată până la 1 octombrie, după care sunt prevăzute noi consultări cu actorii din domeniul educației (sindicate ale profesorilor, asociații ale părinților și elevilor, companii etc.), astfel încât pachetul să fie definitivat cel târziu în noiembrie.
Memorandumul nu conține niciuna dintre măsurile concrete din Raportul România Educată, care a fost prezentat miercuri, pentru prima oară, prin publicarea acestuia pe site-ul Adminsitrației Prezidențiale.
DESCĂRCAȚI AICI PROIECTUL ROMÂNIA EDUCATĂ PUBLICAT DE PREȘEDINȚIE
Cele mai importante declarații ale președintelui Klaus Iohannis, prezent pentru prima oară la o ședință a Cabinetului Florin Cîțu:
Reforma sistemului de învățământ e obligatorie dacă vrem ca generațiile viitoare să beneficieze de educație de calitate și de șanse reale pe piața muncii.
România educată e un proiect cu legitimitate democratică, bazat pe cea mai amplă consultare din perioada post-comunistă.
Proiectul are deja un sprijin financiar important prin PNRR, de 3,6 miliarde euro.
O țară pe deplin dezvoltată și pe delin consolidată are o populație educată și informată.
România educată propune soluții concrete, obiective, măsuri și ținte ambițioase dar realiste: scădereea ratei de părăsire timpurie a școlii, reducerea analfabetismului funcțional, competențe digitale de bază, creșterea numărului de absolvenți de studii superioare.
Proiectul e foarte aproape de sufletul meu. E o oportunitate istorică, dar și de mare responsabilitate pentru actuala clasă politică.
E nevoie de o participare consistentă la nivel parlamentar pentru adoptarea legislației.
Românii așteaptă un plan coerent de implementare, cu termene realiste.
Nu ne permitem să pregătim tinerii cu instrumente din trecut pentru nevoile viitorului. Nu avem voie să lăsăm niciun copil în urmă. Trebuie să acționăm acum.
Declarația premierului Florin Cîțu:
E un proiect de țară și noi, care avem puterea de decizie, avem datoria de a-l implementa.
E nevoie de creșterea calității educației și trebuie să aducem îmbunătățiri pentru fiecare elev și profesor (…)
Vom construi școli și creșe noi, avem nevoie de așa ceva.
Domnule președinte, aveți în mine un partener de încredere.
(Citiți și: „Document / Cum arată România Educată propusă de președintele Iohannis”)
Calendarul
- Constituirea unui grup de lucru interministerial coordonat de Primul Ministru, care va elabora rapoarte trimestriale de monitorizare a implementării Proiectului
„România Educată” – termen 1 august 2021 - Adoptarea unei Hotărâri de guvern privind aprobarea Planului de acțiune, cu termene și responsabilități, pentru implementarea Proiectului „România Educată” – termen 10 septembrie 2021
- Elaborarea Pachetului legislativ care să asigure implementarea Proiectului „România Educată” – termen 1 octombrie 2021
- Organizarea de consultări cu partenerii sociali, reprezentanți ai asociațiilor de părinți, ai mediului economic și organizațiilor neguvernamentale, ai comunităților
locale, ai altor autorități/ entități publice, elevi, studenți, profesori, experți, pentru definitivarea Pachetului legislativ – octombrie – noiembrie 2021.
Principiile pe care se bazează proiectul:
- Reformele preconizate prin Proiectul „România Educată”, concordante cu măsurile prevăzute în Programul de guvernare 2021-2024, sunt elaborate în acord cu
Recomandările Specifice de Țară ale Comisiei Europene și cu Programul Național de Reformă și au nevoie de finanțări adecvate, din surse multiple (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – PNRR, programe operaționale europene 2014-2020 și 2021-2027, buget central, bugete locale, parteneriate public-private, fonduri nerambursabile, finanțări SEE, contribuții ale firmelor private). - Implicarea mediului economic este esențială în stabilirea priorităților de investiții naționale în scopul îmbunătățirii accesului la servicii de calitate și incluzive în educație, îmbunătățirii calității, eficacității și relevanței sistemului de educație și de formare pe piața muncii și a asigurării de oportunități flexibile de perfecționare și recalificare pentru toți.
Domeniile prioritare de acțiune:
- Cariera didactică
- Management și guvernanță
- Finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar
- Infrastructura sistemului de educație
- Curriculum și evaluare centrate pe rezultate
- Educație incluzivă de calitate pentru toți copiii
- Alfabetizarea funcțională
- Promovarea educației STEAM (science, technology, engineering, arts and mathematics)
- Digitalizare
- Reziliență.
(DESCĂRCAȚI AICI MEMORANDUMUL)
Ce vizează țintele pe termen lung – doar 20% rata analfabetismului funcțional
Îmbunătățirea performanței sistemului de educație:
- Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE
- Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10% (era de 15,6% în 2020). Rata de 10% este cea angajată de România pentru anul trecut, în Strategia Europa 2020.
- Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%
- Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale – digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază
- Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare (26,4%, anul trecut).
Creșterea participării și calității educației timpurii:
- Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta până la 3 ani participă la educație antepreșcolară
- Până în 2030, 96% dintre copiii între 3-6 ani participă la educație preșcolară
- Până în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie.
Creșterea performanței în învățământul primar, secundar inferior și secundar superior:
- Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor
PISA (în prezent, înregistrăm un procent de 41% citire, 47% matematică și 44% științe) - Până în 2030, cel mult 15% dintre elevii de clasa a VIII-a vor mai înregistra competențe scăzute în domeniul informatic (în prezent, procentul este de 39%)
- Până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar
- Până în 2030, peste 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial vor fi formate pentru aplicarea noului curriculum bazat
pe competențe.
Sporirea calității și atractivității învățământului superior:
- Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare
- Până în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale
- Până în 2030, minimum 20% dintre absolvenții de învățământ superior – licență și master – vor participa la programe de mobilitate externă
- În 2030, în România, vor studia cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați).
Urmărește-ne pe Google News
