Document / Cum arată România Educată propusă de președintele Iohannis

După cinci ani de ample consultări pe temele generale abordate în proiectul de țară România Educată, președintele Klaus Iohannis i-a chemat la Palatul Cotroceni pe premierul Florin Cîțu, ministrul Educației – Sorin Cîmpeanu și liderii partidelor din coaliție, pentru a le înmâna un document cu măsuri ce trebuie implementate în învățământul preuniversitar.

Două mari noutăți din „Fișa de sinteză” a documentului ce poartă antetul „Româniaim Educată, proiect al președintelui României”: introducerea examenului de admitere în liceele unde cererea depășește oferta și desființarea Inspectoratelor școlare și transformarea lor în Centre județene pentru învățământ preuniversitar. 

La licee unde va fi introdus examenul de admitere, în prima fază nu se vor mai lua în calcul Evaluarea Națională sau media de pe parcursul anilor de școală.

Precizările din document:

• examenele de admitere se desfășoară înainte de Evaluarea Națională
• locurile neocupate în urma concursului vor fi repartizate celor care optează pentru aceste licee, dar nu au susținut examenul, în ordinea notelor la Evaluarea Națională

Structura învățământului preuniversitar rămâne, predominant, la fel:

• educația antepreșcolară (se adresează copiilor de 0-2/3 ani și se derulează în creșe și centre de zi)
• preșcolară (se adresează copiilor de 3-6 ani și se derulează în grădinițe)
• ciclul primar (pregătitoare – cls. a IV-a)
• ciclul secundar inferior (clasele V-VIII)
• ciclul secundar superior (clasele IX-XII).

Celelalte modificări importante vizează liceul – testări pentru :

• Cele trei rute posibile – teoretic, profesional și vocațional – vor avea aceeași durată, de patru ani
• Fiecare dintre rute va permite intrarea directă în examenul de bacalaureat
• Bacalaureatul nu va fi specific rutei, ci va evalua competențe și urmărește un profil național pe care toți absolvenții de liceu trebuie să îl dețină, indiferent de rută. Accentul se pune pe competențe reale. În urma promovării acestuia, tinerii vor putea accesa programe de studii universitare.
• Pe parcursul liceului, este posibil transferul/tranziția anuală de la o rută la alta, în funcție de competențele elevilor
• Pentru „schimbarea facilă” a rutei vor exista „testări specifice” anuale, precizează documentul, fără a oferi detalii (cum se vor face aceste testări și ce se întâmplă cu locurile din liceele teoretice, dacă mai mulți elevi de la ruta profesională, de exemplu, se transferă la un liceu teoretic etc.)
• Pe ruta profesională, există varianta obținerii unei certificări profesionale de nivel 3 după clasa a XI-a.

Testări cu subiect unic, în gimnaziu

Evaluarea curentă se face la clasă, prin note, dar în învățământul gimnazial tezele vor avea subiect unic, menționează documentul președintelui.

Ce menționează Fișa de sinteză:

• Teze cu subiect unic, axate pe competențele definite în profilul absolventului de învățământ gimnazial,
• la care se adaugă un raport din partea unui consilier școlar.
• Se continuă completarea evaluării priho-educaționale ca parte a portofoliului educațional.

În scenariile prezentate până acum, în urma consultărilor de etapă, nu a apărut niciodată un examen de admitere la liceu și, de asemenea, era preferat Bacalaureatul diferențiat, în funcție de ruta parcursă.

(Citiți și: „Două scenarii de restructurare a sistemului de educație – Proiectul “România educată” a fost lansat”)

Dispar inspectoratele școlare județene, apare Consiliul Consultativ pentru Învățământul Preuniversitar, prezidat de președintele Consiliului Județean

Inspectoratele județene vor fi desființate, așa cum au cerut pertenerii de coaliție din USR PLUS, care acuzau că acestea sunt mult prea politizate și perturbă mai mult sistemul.

Prin aceste structuri noi, precizează documentul, se intenționează „separarea rolului de inspecție școlară (instituțională, a cadrelor didactice sau a managementului) de rolul asociat atribuțiilor de coordonare, îndrumare, administrare și sprijin”.

În locul lorurmează să funcționeze la nivel județean, următoarele instituții:

DACIS = Direcții Județene de asigurare a Calității și Inspecție Școlară (în subordinea ARACIP – Agenția Română de asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar), cu următoarele atribuții:

• evaluare instituțională,
• acreditări/autorizări,
• inspecție școlară

CJ-IP = Centre Județene pentru Învățământ Preuniversitar (fostele Inspectorate Județene, în subordinea ME), care s eva ocupa de:

• rețeaua și structura școlară
• echitate și participare școlară
• resursă umană și parcurs profesional
• evaluări și examene naționale
• management școlar

CJ-FCARE = Centre Județene pentru Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale (fostul CCD, în subordinea ME):

• cursuri de formare continuă
• cursuri de formare pentru managerii școlilor, pentru consilierii școlari
• curriculum și evaluare curentă
• resurse educaționale deschise și platforme online
• sprijin în accesarea și implementarea de proiecte (fonduri publice, europene sau private)

Consiliul Consultativ pentru Învățământul Preuniversitar – despre care documentul înmânat luni de președintele țării spune că „sprijină demersurile de administrare și dezvoltare a rețelei școlare și de monitorizarea capacității autorităților publice locale de a susține educația”:

• Este prezidat de Președintele Consiliului Județean
• Întocmește și avizează Raportul anual privind starea învățământului preuniversitar la nivelul județului

În ecuație este introdus și un alt factor politic, prefectul (funcție politică, după adoptarea Codului administrativ), care, conform viziunii președintelui Klaus Iohannis, trebuie să joace un rol important în guvernanța și managementul sistemului de educație.

Astfel, documentul precizează că proiectul președintelui  are în vedere, printre altele:

Întărirea capacității instituțiilor deconcentrate (ex. prefecturile) pentru a monitoriza, susține și responsabiliza autoritățile publice cu atribuții în zona de educație.

Prima etapă (2016-2017) a presupus o serie de opt consultări cu privire la viziunea și obiectivele de țară pentru educație și cercetare (dezbateri regionale), dezvoltarea și diseminarea unui chestionar online, 35 de evenimente de consultare organizate de terți etc. Rezultatele acestei etape sunt disponibile aici.

Structurile din subordinea Ministerului Educației:

• ARACIP (Agenția Română de asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar)
• Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare
• Centrul Național de formare continuă, asistență și resurse educaționale
• O structură dedicată administrării sistemului preuniversitar
• O structură dedicată politicilor publice din educație

Fost secretar de stat pentru învățământul preuniversitar: Nu s-a discutat niciodată problema examenului de admitere la liceu

Admiterea în liceu a existat în sistemul de educație din timpul comunismului și permitea o selecție foarte exigentă a elevilor din liceele bune.

Și atunci era posibil, teoretic, transferul de la un liceu profesional/tehnologic, la unul teoretic, la finalul clasei a X-a, când se organiza examen pentru treapta a doua a liceului. de obicei, aceste examene nu făceau altceva decât să reducă numărul de clase din ultimii doi ani de liceu teoretic, printr-o nouă triere.

Discuția cu admiterea la liceu datează de mai mulți ani și a fost cerută la Ministerul Educației de unele unități de învățământ foarte bune, a explicat pentru CursDGuvernare.ro fostul secretar de stat pe învățământ preuniversitar Luminița Barcari (foto), actual deputat PNL:

Au fost consultări, dar niciodată nu s-a luat o decizie (…) este o discuție întreagă, tocmai de aceea nu a fost adoptată această propunere, pentru că nu s-a găsit o formulă rezonabilă.

S-a spus așa: Din moment ce evaluarea națională testează copilul la limba română și la matematică, ce ar trebui să testeze în plus liceele de top care doresc să dea și examen de admitere. Aceasta este întrebarea de la care ar trebui să se pornească.

Aceasta este doar o discuție purtată vag, niciodată abordată serios, a mai explicat deputata.

Luminița Barcari spune că, în cadrul proiectului România Educată „nu s-a emis această ipoteză”. „Au fost (discutate – n.red.) lucruri mult mai generale privind învățământul preuniversitar – scăderea abandonului și așa mai departe”, a declarat fostul secretar de stat responsabil de învățământul preuniversitar.

Ce s-a întâmplat în cei peste cinci ani de derulare a proiectului „România Educată, proiect al președintelui României”

Proiectul a fost lansat oficial în 2016 și a bifeta trei etape, până în prezent, cu următoarele demersuri și rezultate, conform datele oficiale publicate pe pagina special dedicată acestui proiect:

Prima etapă a proiectului „România Educată” (2016 – 2017) a fost dedicată unei ample dezbateri care și-a propus să antreneze întreaga societate în identificarea elementelor unei viziuni pe termen lung privind sistemul național de educație. În acest sens, etapa I a proiectului a inclus o serie de consultări cu privire la viziunea și obiectivele de țară pentru educație.

A doua etapă (2017-2018) a pornit de la elementele de viziune identificate în etapa anterioară, pentru a continua consultarea cu privire la strategia pentru educație la orizontul 2030. În acest sens, Administrația Prezidențială a constituit șapte grupuri de lucru cu rolul de a dezvolta concluziile primei etape într-un pachet de strategii detaliate pe temele prioritare: cariera didactică; echitatea sistemului educațional; profesionalizarea managementului educațional; un învățământ profesional și tehnic de calitate; autonomie, calitate și internaționalizare în învățământul superior; educație timpurie accesibilă tuturor; evaluarea elevilor și a studenților.

A treia etapă (2018-2021) presupune dezbaterea publică a rezultatelor proiectului pentru a putea oferi României o viziune de țară cu obiective agreate pentru educație la orizontul 2030, o strategie unitară și un set de propuneri de politici publice pe temele desemnate ca fiind prioritare în cadrul proiectului.

Finalizarea Proiectului (2021) a presupus integrarea feedback-ului primit și actualizarea raportului cu evoluțiile recente, inclusiv cu lecțiile învățate în contextul pandemiei de COVID-19. Totodată, o parte dintre prevederile Proiectului au fost incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

(DESCĂRCAȚI AICI DOCUMENTUL)

Țintele Proiectului România Educată

Îmbunătățirea performanței sistemului de educație

Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE

• Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%
• Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%
• Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale – digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază
• Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare.

Creșterea participării și calității educației timpurii

• Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta până la 3 ani participă la educație antepreșcolară
• Până în 2030, 96% dintre copiii între 3-6 ani participă la educație preșcolară
• Până în 2030, 2.500 de creșe eficiente energetic se vor construi la nivel național
• Până în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie

Creșterea performanței în învățământul primar, secundar inferior și secundar superior

• Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA (în prezent, înregistrăm un procent de 41% citire, 47% matematică și 44% științe)
• Până în 2030, cel mult 15% dintre elevii de clasa a VIII-a vor mai înregistra competențe scăzute în domeniul informatic (în prezent, procentul este de 39%)
• Până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ
  preuniversitar
• Până în 2030, peste 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial vor fi formate pentru aplicarea noului curriculum bazat pe competențe.

Sporirea calității și atractivității învățământului superior

• Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare
• Până în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale
• Până în 2025, minimum 20% dintre absolvenții de învățământ superior – licență și master – vor participa la programe de mobilitate externă
• În 2030, în România, vor studia cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați).