România are cea mai mare reducere a emisiilor totale de GES dintre membrele UE, mai ales ca urmare a dezagregării industriei și mai ales a celei energo-intensive, dar și în urma creșterii producției de energie din resurse regenerabile. Ea trebuie să-și continue, însă, eforturile, pentru a se încadra în țintele finale.
Noua țintă a României de reducere a emisiilor de gaze de seră poate ajunge la 12,7% până în 2030, față de 2005, la capitolul transporturi, clădiri și agricultură, potrivit unuia dintre documentele pachetului legislativ propus de Comisia Europeană „Fit for 55”, menit să asigure neutralitatea climatică până în 2050.
Ținta actuală este de 2%. Noua țintă este calculată pe baza unei formule actualizate a raportului PIB / capita, potrivit documentului privind „effort sharing regulation” (ESR), care se referă la sectoarele amintite și face parte din pachetul legislativ amintit.
România a depășit cu mult țintele UE de reducere, dar trebuie să continue eforturile
România trebuie să-și crească eforturile de reducere a emisiilor totale de gaze de seră (GES), chiar dacă, pe domenii individuale, a depășit deja ținta fixată de planurile Comisiei Europene.
Scăderea totală de GES (inclusiv în sectoarele menționate) a fost de 65% în 2019 față de 1990, potrivit celor mai recente date Eurostat. Ținta propusă de Comisie este de scădere totală de 55% până în 2030.
România are cea mai mare reducere a emisiilor totale de GES dintre membrele UE, mai ales ca urmare a dezagregării industriei și mai ales a celei energo-intensive, dar și în urma creșterii producției de energie din resurse regenerabile.
Față de 2005, România are a 8-a cea mai mare reducere de emisii de GES din cele 27 de țări membre UE
Eforturile cele mai mari le fac țările cele mai sărace
Creșterile cele mai mari ale eforturilor de reducere a emisiilor de gaze de seră (GES) sunt înregistrate de țările membre mai sărace, din Europa Centrală și de Est, remarcă Euractiv.
Germania, Danemarca, Finlanda, Suedia şi Luxemburg va trebui să-şi reducă emisiile cu 50% până în anul 2030 faţă de anul 2005, dar ţintele lor actuale sunt cuprinse între 38% şi 40%, deci noile ținte sunt de nici de 2 ori mai mari.
În schimb, ținta propusă pentru România este de peste 6 ori mai mare, iar ținta Bulgariei crește de la 0% la 10%).
Mai departe, țintele pentru Ungaria și Polonia sun de peste 2 ori mai mari (de la 7% la 18,7%, respectiv de la de la 7% la 17,7%), iar a Republicii Cehe de aproape 2 ori la 14% la 26%, iar a Bulgariei va creşte la 10% faţă de actuala ţintă de 0%, care în cazul acestei ţări înseamnă doar să nu-şi crească emisiile.
Un pachet legislativ uriaș
Pachetul legislativ aduce creșterea costului utilizării combustibililor poluanți și implică o revizuire (cu ținte asumate) a modului în care oamenii conduc, își izolează casele, produc materiale și materii prime sau își gestionează pădurile și terenurile.
(Citiți și: „Comisia Europeană a prezentat pachetul legislativ de mediu: vânzarea mașinilor cu motoare termice interzisă după 2035”)
Numai puțin de 16 documente stabilesc obiective mai mari pentru:
- eficiență energetică, surse regenerabile și renovări;
- extinde piața certificatelor de emisii de carbon pentru a acoperi transportul maritim și întărește cerințele pentru sectoarele energie și industrie;
- instituie un sistem separat de comercializare a cotelor de emisii pentru sectoarele transportului rutier și al clădirilor;
- aplică o nouă taxă pe carbon la frontiere asupra importurilor poluante.
Parte a planului, Bruxelles va crea și un fond social pentru a proteja gospodăriile sărace și vulnerabile de creșterea prețurilor la combustibil, pe fondul îngrijorărilor legate de implicațiile politico-sociale ale măsurilor decise.
Pachetul legislativ al Comisiei poate suferi modificări în urma negocierilor cu Parlame ntul European și cu Consiliul UE, în care sunt reprezentate țările membre.
