Proiect spectaculos al noului guvern: Fonduri suverane de investiții, în valoare de 10 miliarde de euro. Cine le va administra

Programul de guvernare al cabinetului premierului desemnat  Sorin Grindeanu propune proiectele a două fonduri de investiții ale statului român, care să vehiculeze resurse de zeci de miliarde de lei, care ar urma să fie plasate în proiecte corporatiste ambițioase.

Resursele de capitalizare a celor două fonduri ar urma să fie obținute din dividendele companiilor de stat, care acum merg la bugetul de stat, ca și din vânzarea de participații ale statului.

Resursele fondurilor ar putea veni, eventual, şi din profiturile realizate pe piaţa de capital, prin managementul performant al plasamentelor, dar această variantă nu este prevăzută decât între paranteze și doar implicit, în programul de guvernare citat.

„Pornind de la experiența unor state precum Norvegia, Franța, Italia sau Polonia, vom înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) (…), a cărui valoare va depăși 10 miliarde de euro. (…) Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați”, se spune în programul de guvernare al echipei primului ministru desemnat Sorin Grindeanu.

(Citiți și: ”Profitul în varianta statului: nici 6 milioane de euro din 278 de companii, vegheate de 220 de angajați ai AAAS”)

Dizolvarea AAAS

Totodată, „cel târziu în al doilea semestru din 2017 se va crea un Fond Național de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deține participații și care în prezent sunt administrate de AVAS (între timp transformat în AAAS, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, n.r.)”.

FND mai prezintă și avantajul de a ocoli interdicția europeană care spune că o aceeași enitate nu poate să administreze companiile de producție și distribuție de energie.

„Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica și Transgaz vor fi administrate și deținute de FND, iar Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. Ca și FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcționare în proprietatea exclusivă a statului român”.

Idei vechi

Guvernul Grindeanu nu ar fi cel dintâi care îşi propune, cu argumente similare, înfiinţarea unui fond suveran de investiţii.

Un fond naţional de dezvoltare s-a format, sub autoritatea Ministerului Finanţelor cu banii obţinuţi din privatizarea BCR şi din vânzarea participaţiilor statului la Petrom, Distrigaz şi la alte companii.

În loc de investiţii profitabile, banii au folosit cel puţin la acoperirea unei părţi din deficitul bugetar, în criza ce a urmat în 2008.

La un fond suveran a năzuit prin 2009 și ministrul economiei din acea vreme, ca să finanţeze construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, iar patru ani mai târziu ministrul energiei din epocă dorea un fond de investiţii suveran în energie.

Ca şi acum, fondul suveran de investiții al României ar fi fost alimentat cu participaţiile minoritare ale statului din energie. Ministerul Finanţelor s-a opus pentru că ar fi pierdut dividendele.

Însăși Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS, fostul AVAS), care ar urma acum să se dizolve în viitorul Fond Național de Dezvoltare (FND), avea un proiect de realizare a unui „fond industrial“ care să conţină pachetele de acţiuni pe care le controlează.

Mircea Ursache, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară și fot președinte AVAS, susține și el un fond suveran de investiții, care să fie, însă, listat la Bursă, ceea ce actualul guvern nu pare dispus s-o facă.

În fine, există deja un germene de fond suveran în persoana (juridică) a Societăţii de Administrare a Participaţiilor Statului (SAPE).

SAPE s-a constituit, de voie de nevoie, înainte de listarea Electrica la Bursă, pentru a o scăpa de responsabilitatea indusă de participaţiile minoritare de la filialele sale privatizate.

Mai mult, SAPE ar trebui să participe din partea statului la fondul de investiţii energetice, care trebuie construit cu grupul KMG International, în contul datoriilor Rompetrol.

Dilemele

Numeroase țări deţin fonduri suverane de investiţii, dar acestea funcţionează după un mecanism diferit de cel pe care îl lasă să se întrevadă programul de guvernare cu care echipa lui Sorin Grindeanu este pe cale să câștige investitura Parlamentului.

Norvegia și-a alimentat fondul suveran cu veniturile din petrolul şi gazele naturale extrase din Marea Nordului, iar fondul, le-a investit mai departe duopă criteriile profitabile ale unui fond de investiții. Acum Norvegia are cel mai mare din lume, cu active totale de circa 890 de miliarde de dolari.

Tot cu venituri din vânzări certe de petrol au fost alimentate şi fondurile suverane ale:

• Abu Dhabi, care are active de 792 miliarde de dolari,
• Kuweit – 592 miliarde de dolari,
• Arabia Saudită – 582 miliarde de dolari,
• Singapore – 350 de miliarde de dolari şi
• Qatar – 335 miliarde de dolari.

Fondurile suverane chineze, dintre care China Investment Corp este al doilea cel mai mare al lumii au o altă poveste, resursele venind din creșterea economică accentuată, dar și ca urmare a politicii chineze de expansiune globală.

Astfel de fonduri de investiții, suverane pentru că sunt ale statelor respective, nu au fost folosite ca soluții miraculoase pentru investiții care nu aduc profit cuantificabil într-un randament apreciabil după toate regulile administrării de active.

Recent, însă, guvernul norvegian a anunţat că ar urma să acopere o parte din deficitul bugetar cu 15 miliarde de dolari din profitul fondului său suveran, potrivit Bloomberg.

Ştirea vine să susţină opiniile criticilor fondurilor suverane, care spun că fără un management privat, după criterii obiective şi profesioniste, un fond suveran poate fi doar un vehicul de transfer de bani.

Management profesionist

Totuşi, graţie managementului profesionist al resurselor sale uriaşe, acum fondul suveran norvegian:..

• are venituri anual mai mari decât cele din vânzările de petrol ale ţării,
• valorează mai mult dwecât dublu faţă de PIB-ul ţării,
• deţine mai mult de 2% din companiile listate din Europa,
• deţine mai mult de 1% din companiile listate în lume,
• deţine acţiuni în 9.000 de companii din lume, cele mai mari deţineri ale sale sunt în companii precum Alphabet, Apple, Microsoft și Nestlé, potrivit The Economist.

Și, în plus, fondul norvegian are un alt scop decât cel al dezvoltării economiei, și anume acela de a asigura pensiile de stat ale norvegienilor.

Oportunități

Astfel că, dincolo de beneficiile investiţiilor pentru întreaga economie, „ideea înființării unui fond suveran care să strângă acțiunile companiilor de stat este bună, deoarece astfel poate fi profesionalizată guvernanța corporativă”, declara în noiembrie vicepremierul de atunci, Costin Borc, pentru Agerpres.

Totuşi, „un astfel de fond trebuie să fie gestionat privat, corect și în afara intereselor politice”, potrivit tehnocratului citat.

Un fond de investiții suveran ar putea fi gestionat ținând seama de faptul că „vor putea exista în acest fond câțiva poli, câteva centre de competență”, explica fostul minsitru tehnocrat.

Unele centre de competență ale fondurlui „vor putea fi pe verticală, centre de competență strategică, și anume întreprinderile energetice, întreprinderile din transporturi, din minerit, metalurgie, servicii etc., iar altele vor fi centre de competență pentru direcția financiară, cum arată trezoreria, pentru achiziții, pentru resurse umane”.

Un director de resurse umane folosește aceleași bune practici fie că este la Transelectrica, fie că este la Plafar, un director de achiziții folosește aceleași bune practici fie că este la Transgaz, fie că este la CFR Marfă.

„Și, atunci, va putea exista un transfer de competențe. Un director financiar foarte bun de la o firmă cu afaceri de 50 milioane lei va putea promova, în cadrul acestui fond, de la firma la care este la o firmă cu o cifră de afaceri de 100 milioane și apoi, dacă este cineva foarte bun, va urca director general de întreprindere”, a mai explicat Constin Borc.

Condiţia managementului privat la companiile de stat nu are însă un istoric favorabil în România, chiar dacă beneficiază de o lege. Totodată, politicienii acre au câştigat alegerile în decembrie au arătat, însă, mai degrabă dispreţ pentru opiniile tehnocraţilor.

Ţinte

„Deși bugetul de stat se va diminua inițial cu 2,6 mld. lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activității economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe și impozite de aproximativ 9 mld. lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puțin 6 mld. lei”, se spune în programul de guvernare al cabinetului Grindeanu.

Cele 10 miliarde de euro ale FSDI „vor intra în economia României în următorii patru ani” prin:

• apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie,
• capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, C.E.C., Nuclearelectrica, Eximbank „astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren”, potrivit programului de guvernare.
• contribuţia la construcția „unui spitalul republican” și a celor opt spitale regionale incluse în planul de dezvoltare agreat cu Comisia Europeană (CE). Programul de guvernare estimează că FSDI ar putea contribui la aceste proiecte cu 3,5 miliarde de euro, probabil în calitate de cofinanțator, alături fondurile CE.

Echipa Grindeanu vrea ca, prin existenţa FSDI:

• să creeze 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă
• să păstreze ritmul actual „de dezvoltare economică de peste 5%” și chiar
• să-l îmbunătățească, „atingând în unii ani chiar și valori ce depășesc 5,5% – 6%.
• să creeze 50.000 de noi locuri de muncă în construcții, „și ca urmare a propunerii de eliminare a TVA-ului pentru vânzarea de locuințe și a impozitului pe transferul proprietății cu valoare mai mică de 100.000 €”.
• să creeze alte 30.000 – 40.000 de noi locuri de muncă vor apărea în industria IT pentru care Guvernul propune extinderea neimpozitării veniturilor IT-știlor cu studii superioare și pentru cei cu studii medii.