Profitul în varianta statului: nici 6 milioane de euro din 278 de companii, vegheate de 220 de angajați ai AAAS

Starea companiilor moitorizate sau administrate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS)- urmașa fostelor organisme post-comuniste responsabile cu privatizarea- a fost cel mai adesea caracterizată de lipsă de transparență. O atitudine previzibilă dacă privim rezultatele activității sale – potrivit analizei care a făcut obiectul unei interpelări rămase fără răspuns a deputatei PNL Andreea Paul.

Pe pagina web, instituția se descrie ca fiind: ”instituţia românească de referinţă în domeniul administrării/ vânzării acţiunilor statului şi al valorificării creanţelor cu o experienţă de peste 20 de ani”, având în portofoliu 278 de companii la care este acționar majoritar sau minoritar.

Profitul în varianta statului: nici 6 milioane de euro din 278 de entități

Statistica la zi arată însă că nu prea mai există argumente pentru finanțarea publică a acestei entități, sub a cărei autoritate:

• 18 companii nu și-au depus încă bilanțul pentru anul 2015
• 123 de companii au înregistrat pierderi în valoare de aproape 250 de milioane de lei, în anul 2015
• 136 de companii au înregistrat un profit total de aproape 294 de milioane de lei
• aproape jumătate din excedent este teoretic și nu este niciodată încasat de buget: 20,7 milioane lei sunt reținute de Autoritate drept cheltuieli de funcționare.

Apa aduce cele mai mari profituri

Dintr-un răspuns primit recent de la AAAS de către deputatul PNL Andreea Paul, care a dorit să afle din sursă autorizată să afle care este starea intreprinderilor de stat, câteva concluzii:

• Cele 278 de companii la care AAAS este acționar au înregistrat în anul 2015 un excedent cumulat de aproape 45 de milioane de lei, în condițiile în care 18 dintre aceste companii nu și-au depus încă bilanțul. Aproape jumătate din acest excedent declarat echivalează cu cheltuielile de funcționare ale AAAS care se ridică la 20,7 milioane lei, în anul 2016, pentru cei 220 de angajați ai săi.
• Cele mai mari pierderi au fost înregistrate de către companiile Sometra (89,7 milioane lei), Studiourile Media Pro de la Buftea (30,5 milioane lei) și Unita Turism Holding cu sediul la Timișoara (27,3 milioane lei). Pierderile acestor trei companii reprezintă mai mult de jumătate dintre pierderile totale înregistrate, mai precis 59% din companiile la care AAAS este acționar.
• Cele mai mari profituri au fost înregistrate de companiile Romaqua Group (Borsec) care a înregistrat un profit în anul 2015 de aproape 47 milioane lei, Zaharul (Oradea) cu un profit de 38,6 milioane lei, Cimcomplex Borzești cu un profit de 13 milioane de lei, respectiv Imotrust cu un profit de 8,5 milioane de lei și Ropharma/Iassyfarma care a înregistrat câștiguri de 7,9 milioane lei, în anul 2015. Profiturile primelor 3 companii reprezintă 33% din totalul excedentelor înregistrate.

AAAS: O instituție utilă sub toate regimurile politice

Politicul a găsit mereu variante pentru prezervarea acestei instituții care dă dovadă de eficiență redusă, cu atribuții suprapuse în bună măsură cu cele ale Ministerelor de Economie și de Finanțe.

Autoritatea la care astăzi lucrează 220 de persoane ”cu expertiză în zona juridică, insolvenţă, management şi analiză financiară”, este în fapt urmașa Fondului Proprietății de Stat (1991 – 2000), rebotezat succesiv, între 2000 și 2012: APAPS, AVAB și AVAS.

Starea companiilor moitorizate sau administrate de AAAS, înființată în 2012, a fost cel mai adesea caracterizată de disfuncționalități și politizare excesivă.

Această realitate a făcut obiectul unei interpelări parlamentare cu privire la „situația companiilor de stat”, pe care deputatul PNL Andreea Paul a adresat-o, în 29 noiembrie, către patru instituții cheie ale statului:

• Ministerul Finanțelor Publice
• Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului
• Ministerul Economiei
• Ministerul Energiei

Am convingerea că multe dintre companiile aflate astăzi pe pierdere pot ajunge pe profit prin transparentizarea procedurilor care să nu mai permită infiltrații politice, inclusiv prin eficiența monitorizării indicatorilor de performanță și a remunerației personalului numit în funcții de conducere în cadrul acestor companii de stat. AAAS a ignorat cea de-a treia întrebare pe care am adresat-o în cadrul interpelării: „Care este salariul personalului aflat în funcții de conducere în cadrul acestor companii?”, la care nu am primit un răspuns din partea AAAS. declară cursdeguvernare.ro deputatul Andreea Paul.