Parlamentarii PNL au depus o iniţiativă care prevede introducerea unui program naţional de prevenţie în sănătate, finanţat cu 600 milioane euro anual. Potrivit proiectului, persoanele care refuză să participe la acest program riscă să suporte ulterior costurile tratamentelor, inclusiv cei bolnavi de cancer.
Potrivit statisticilor europene de specialitate, România se află pe ultimul loc la cea mai importantă categorie de indicatori – rezultatele tratamentelor.
Problemele din Sănătate sunt multiple, situaţia sistemului făcând obiectul unei dezbateri organizate în decembrie, la Cotroceni.
Prevenţia – o viziune a inițiatorilor
Potrivit propunerii legislative, semnată de 128 de parlamentari, majoritatea de la PNL, printre care şi copreşedintele Alina Gorghiu, autorităţile ar urma să elaboreze un Program Naţional de Prevenţie multianual, finanţat cu 10% din sumele alocate din sumele alocate sistemului naţional de sănătate.
În acest scop ar urma să fie înfiinţată Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate, aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii, agenţie care se va ocupa de întocmirea programului şi de aplicarea lui.
Proiectul stabileşte că toţi cetăţenii români au dreptul de a beneficia de programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie, indiferent de calitatea lor de asigurat. Beneficiarii programelor care contribuie activ la menţinerea sănătăţii lor pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, stimulente ce vor fi transferate într-un cont personal de economii.
Persoanele care doresc să beneficieze de aceste stimulente financiare trebuie să îndeplinească două condiţii: să prezinte o stare bună de sănătate sau, după caz, să demonstreze că respectă întocmai recomandările medicului şi să demonstreze practicarea activă a unui sport, prin participarea la competiţii sportive.
Iniţiatorii precizează că beneficiarii pot refuza participarea la programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie.
Altfel spus, (poate – n.r.) să refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce, dar, totodată, prin contractul-cadru se poate impune asiguraţilor să suporte parţial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite. Astfel, asiguraţii pot să suporte costurile unor tratamente care altfel ar fi fost în totalitate gratuite. De exemplu, o pacienta cu cancer mamar depistat în stadiul 3 care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuţie la costurile curative în cuantum de 10% sau 20%, dar fără a depăşi anumite limite care se stabilesc prin contractul-cadru sau un pacient cu hipertensiune arterială care a refuzat să se prezinte la controlul medical, solicitat de medic, poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic şi tratament, inclusiv concediile de boală determinate. Intenţia noastră este aceea de a crea iniţial un mecanism de bonificaţii care să fie coroborat, în prima etapă, cu acţiuni susţinute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenţie. Într-o etapă ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani, să fie implementate şi aplicate măsurile penalizatoare, se arată în expunerea de motive.
Deputatul PNL Eugen Nicolăescu, fost ministru al Sănătății, susţine, într-o declaraţie de presă emisă sâmbătă, că proiectul de lege privind prevenţia în Sănătate prevede ca cetăţenii să primească gratuit aceste servicii de prevenţie ca un drept şi o responsabilitate a statului faţă de ei, dar solicită ca şi „cetăţenii să înveţe să fie responsabili faţă de propria sănătate”.
„Cetăţenii pot refuza, potrivit prevederilor din proiectul de lege, în scris, serviciile de prevenţie, însă în cunoştinţă de cauză, fiind avertizaţi că dacă se vor îmbolnăvi pentru că nu au participat la programe de prevenţie vor suporta parţial sau total costurile tratamentelor. Aceasta va fi opţiunea fiecărui cetăţean în parte după ce a fost informat şi el a decis cum este mai bine pentru el. Toate aceste aspecte se vor regăsi în normele de aplicare care se vor dezbate public cu cât mai mulţi cetăţeni, asociaţii ale pacienţilor şi profesionale şi se vor identifica soluţiile cele mai potrivite pentru fiecare caz în parte” a declarat Eugen Nicolăescu.
Programele de prevenţie vor fi finanţate din bugetul de stat şi nu din banii asiguraţilor, a mai precizat Eugen Nicolaescu, adăugând că 10% din totalul fondurilor de sănătate dintr-un an pentru acţiunile de prevenţie înseamnă peste 600 de milioane de euro.
Pentru aplicarea legii, echipele de medici şi profesionişti în sănătate publică vor elabora norme de aplicare astfel încât să se ia în considerare specificul riscurilor de natură medicală, patologiilor din România, condiţiilor de logistică, condiţiilor din diverse zone ale ţării, în aşa fel încât toţi cetăţenii să beneficieze de servicii de prevenţie.
Proiectul este semnat de 128 de deputaţi şi senatori, majoritatea de la PNL, 5 de la PSD, 3 de la UDMR, 9 de la minorităţi şi doi neafiliaţi.
Urmărește-ne pe Google News
