Tratativele mediate purtate joi, la Bruxelles, de către preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi premierul kosovar Albin Kurti, nu au dus la progrese semnificative, a declarat şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell. Singurul pas a fost acordul pentru reluarea alegerilor din cele patru localitati, cu majoritate sârbă, unde au izbucnit noile tensiuni interetnice.
Cei doi oficiali reprezentând părțile implicate în conflictul din Balcani au refuzat dialogul direct, astfel îcnât Josep Borell s-a întâlnit separat cu aceștia.
Șeful diplomației UE a anunţat ulterior că s-a ajuns la un acord privind necesitatea unor noi alegeri în patru localităţi cu populaţie majoritar sârbă din nordul Kosovo. „Trebuie să discutăm paşii prin care putem realiza asta. Am identificat căi posibile către un progres, dar ambele părţi trebuie să îşi respecte angajamentele”, a adăugat el.
Kosovo trebuie să explice acuzațiile de arestare abuzivă ce i se aduc
Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate a arătat că partea kosovară trebuie să răspundă la acuzaţiile de abuzuri săvârșite la arestarea recentă a unor sârbi suspectaţi de infracţiuni cu violenţă, iar misiunea UE pentru statul de drept în Kosovo (EULEX) trebuie să joace „un rol mai viguros” în verificarea unor astfel de acuzaţii.
Tensiunile între Kosovo şi Serbia se acumulează de câteva luni, reaminteşte dpa. Forţele NATO de menţinere a păcii au fost atacate în nordul teritoriului kosovar la sfârşitul lui mai de localnicii sârbi. Aceştia au boicotat alegerile şi nu recunosc primarii de etnie albaneză desemnaţi în urma votului cu participare foarte redusă.
Kosovo s-a declarat unilateral independent în 2008, însă Serbia şi – printre multe alte state – Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania, membre ale UE, nu îi recunosc acest statut.
Kosovo de Nord a fost zguduit de violențe și proteste de câteva săptămâni, în urma demisiei în masă a sârbilor etnici, care au o majoritate în regiune, din administrațiile locale. Pristina a convocat alegeri pentru a-i înlocui, dar Belgradul le-a cerut sârbilor să boicoteze scrutinul, rezultând o prezență la vot mai mică de 4%.
Patru primari de origine etnică albaneză au fost aleși ca șefi a patru municipalități și, atunci când au încercat să intre în clădirile municipale, sârbii le-au blocat accesul în instituții. Incidentele s-au soldat cu rănirea a peste 30 de militari NATO din trupele de menținere a păcii și a mai mulți protestatari, polițiști și jurnalişti.
****
