fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Analiștii, despre QE à la BNR: Banca Naţională va cumpăra de titluri de stat, cât timp „mai este loc” pentru deprecierea leului

  Banca Naţională a României (BNR) va cumpăra titluri de stat de pe piaţa secundară, aşa cum a promis vineri seara, dar operațiunile vor avea… Mai mult

23.03.2020

La obiect

România, lider european detașat în construcții – domeniu strategic în contextul epidemiei

România s-a plasat în ianuarie 2020 pe poziția de lider european detașat la creșterea sectorului construcțiilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o creștere de… Mai mult

23.03.2020

Chestiunea

Cum poate folosi România disponibilitatea maximă a Comisiei Europene de-a sprijini statele membre

Contextul relevant: SUA au un pachet economic de 1.000 de miliarde dolari, care conține inclusiv plăți directe către populație. Germania aprobă luni un plan de… Mai mult

22.03.2020

La obiect

România a intrat în criza Covid-19 de pe poziția de lider al creșterii costului muncii

România a continuat să se mențină în trimestrul IV 2019 pe prima poziție în clasamentul UE la creșterea costului orar al muncii, potrivit datelor publicate… Mai mult

22.03.2020

PIB-ul pe locuitor și consumul efectiv: între jumătatea românească și întregul european

de Marin Pana 2.3.2014

România se află aproape exact la jumătate din media țărilor UE atât prin prisma PIB -ului/locuitor, nivelului de trai cât și a prețurilor practicate.

Datele Eurostat pentru anul 2012, aduse în termeni comparabili, ne poziționează pe penultimul loc în cadrul Uniunii, la circa trei sferturi din bunăstarea consemnată în Polonia și Ungaria.

Perioada de maximă intensitate a manifestării efectelor crizei economice mondiale la noi a adus o inversare de minimă amplitudine dar semnificativă. PIB/locuitor și consumul individual efectiv au urcat peste indicele nivelului prețurilor, tocmai fiind sprijinite de evoluția favorabilă a acestuia. De subliniat că avem de-a face cu o evoluție relativă la toate statele din UE28, deoarece raportarea s-a făcut la media acestora.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Pentru a ajunge la media europeană de nivel de trai ar trebui să creștem PIB-ul/locuitor mai repede decât creștem prețurile și să apreciem moderat dar constant leul în raport cu euro. Teoretic, nu neapărat și în termeni nominali. Practic și în curând, chiar în termeni nominali, pe măsură ce spațiul dat de diferența de inflație dintre România și Zona euro se va reduce.

Bunurile și serviciile – cele plătite și cele consumate

Consumul individual efectiv, precurtat AIC după abrevierea în limba engleză, reflectă mai bine bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă pleacă de la bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai fidel nivelul de trai.

Diferenţele apar din faptul că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă foarte mult de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a nivelului de trai, rezultată din expresia PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

Din această perspectivă, apare ca foarte interesantă pentru noi diferențierea rezultatelor economice aproape identice între Polonia și Ungaria, din perspectiva nivelului de trai. La un PIB/locuitor identic, nivelul de trai al unui polonez apare ca fiind peste cel al unui ceh și egal cu al unui slovac.

Cehia are PIB-ul /locuitor cu 21% mai mare decât Polonia iar Slovacia cu 13%. Dar prețurile din Cehia sunt cu 28% peste cele din Polonia iar cele din Slovacia cu 23% mai mari. Altfel spus, nu contează doar cât PIB faci dar și în ce context al prețurilor, respectiv de curs de schimb față de euro.

În aceeași ordine de idei, se poate observa că o bună parte din diferența existentă ca nivel de trai în favoarea Germaniei comprativ cu Franța, dincolo de PIB-ul mai mare pe locuitor, provine din nivelul semnificativ mai mic al prețurilor, situate exact la media europeană.

România pare a se alinia la nivelul celor trei indicatori analizați la practica zonei euro ( EA17 pentru perioada analizată), la fel ca și Bulgaria, noi cu prețuri ceva mai mari și ei cu prețuri ceva mai mici. Interesant este, însă, că dispunerea acestora nu seamănă cu cea a cu colegelor de bloc estic ci aduce cu cea a Italiei.

Prin urmare, transmiterea rezultatelor economice, măsurate sintetic prin PIB/locuitor, la nivel individual se face în funcție de politica socială a unor beneficii oferite de stat, dar și de nivelul prețurilor. În afara zonei euro, acesta este dependent inevitabil de cursul de schimb al monedei naționale.

Element de care ar trebui să ținem cont inclusiv atunci când se pune problema indexărilor. Practic, ne aflăm în condițiile unei inflații de ansamblu măsurate în lei și plecată îndeobște de la scumpirea serviciilor (mâncarea mai degrabă se ieftinește iar mărfurile nealimentare stau pe loc, cu excepția celor accizate după un calendar de armonizare).

În fapt, aprecierea monedei naționale oferă posibilitatea achiziționării mai multor mărfuri din import cu aceeași sumă în lei (cu efecte maxime puternic localizate individual dar ignorate statistic la mărfuri de valoare mai însemnată, gen electrocasnice sau autoturisme – acestea din urmă inclusiv autotohtone, din motive de cutumă locală).

Mai clar, dacă leul se apreciază (desigur sustenabil, pe termen mediu, și nu conjunctural) în termeni reali față de euro, un român poate să obțină mai ușor aceste bunuri chiar fără a beneficia de indexarea salariului sau a pensiei. Ca să nu mai vorbim despre achiziționarea unei case, a cărei valoare este urmărită în mod tradițional în euro și nu în lei.

Prin urmare, în tentativa de a maximiza efectele creșterii economice, devine esențială alegerea tipului de distribuție a rezultatelor și stabilitatea lui în timp. Păstrarea echilibrului între diverși indicatori macroeconomici într-o zonă de optim presupune evitarea oricăror intervenții brutale în favoarea unor interese de grup dar în dăunătoare ansamblului economic și al perspectivelor de creștere ulterioară.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.3.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Președintele Iohannis a retras decorația acordată Spitalului Județean Suceava

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat miercuri că președintele Klaus Iohannis a semnat un decret de retragere a decorației conferite în 2019 Spitalului Județean de Urgență „Sfântul… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: România ar putea intra în recesiune/ Măsurile luate până acum echivalează cu 3% din PIB

Vladimir Ionescu

Economia s-ar putea contracta în acest an, a admis, miercuri, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, într-un interviu acordat Hotnews.ro. Măsurile adoptate până acum de Guvern… Mai mult

Europa

Comisia Europeană propune generalizarea modelului german al programului redus de lucru

Razvan Diaconu

Comisia Europeană propune generalizarea modelului german al privind programului redus de muncă, pentru a-i ajuta pe oameni să-și păstreze slujbele pe perioada pandemiei, anunță Reuters,… Mai mult

Europa

Eforturile Chinei de a poza în salvatorul lumii, subminate de rata de eroare a testelor Covid-19 exportate în Europa

Iulian Soare

Problema credibilității testelor pentru coronavirus vândute de companiile chineze în Europa afectează eforturile Beijingului de a poza ca lider mondial în lupta cu Covid-19 și… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Șomaj tehnic: De azi, angajatorii pot cere banii de indemnizații pentru martie. Procedura e operațională

AVOCATNET

Indemnizațiile de șomaj tehnic pentru jumătate din luna martie 2020 vor fi plătite de angajatorii afectați de epidemia de coronavirus cu banii ce pot fi… Mai mult

pagina-conferinte

VIDEO CONFERINȚA Live: Soluții pentru mutarea activității companiilor în online, martie 2020

Redacţia

București, 26 martie 2020 2019 Organizator: CursDeGuvernare.ro.  Speakeri: Elisabeta Moraru (AmCham; Google), Răzvan Enache (Google), Florin Filote (eMAG), Ștefan Apăteanu (Edu Apps), Bogdan Botezatu (Bitdefender).… Mai mult

Stiri

ONU, Organizația Mondială a Comerțului și OMS: Risc de ”penurie alimentară” pe piața mondială

Iulian Soare

Există un risc de ”penurie alimentară” pe piața mondială, din cauza efectelor măsurilor luate împotriva pandemiei cu Covid-19, au avertizat miercuri președinții Organizației pentru alimentație… Mai mult