Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

PIB-ul pe locuitor și consumul efectiv: între jumătatea românească și întregul european

de Marin Pana 2.3.2014

România se află aproape exact la jumătate din media țărilor UE atât prin prisma PIB -ului/locuitor, nivelului de trai cât și a prețurilor practicate.

Datele Eurostat pentru anul 2012, aduse în termeni comparabili, ne poziționează pe penultimul loc în cadrul Uniunii, la circa trei sferturi din bunăstarea consemnată în Polonia și Ungaria.

Perioada de maximă intensitate a manifestării efectelor crizei economice mondiale la noi a adus o inversare de minimă amplitudine dar semnificativă. PIB/locuitor și consumul individual efectiv au urcat peste indicele nivelului prețurilor, tocmai fiind sprijinite de evoluția favorabilă a acestuia. De subliniat că avem de-a face cu o evoluție relativă la toate statele din UE28, deoarece raportarea s-a făcut la media acestora.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Pentru a ajunge la media europeană de nivel de trai ar trebui să creștem PIB-ul/locuitor mai repede decât creștem prețurile și să apreciem moderat dar constant leul în raport cu euro. Teoretic, nu neapărat și în termeni nominali. Practic și în curând, chiar în termeni nominali, pe măsură ce spațiul dat de diferența de inflație dintre România și Zona euro se va reduce.

Bunurile și serviciile – cele plătite și cele consumate

Consumul individual efectiv, precurtat AIC după abrevierea în limba engleză, reflectă mai bine bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă pleacă de la bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai fidel nivelul de trai.

Diferenţele apar din faptul că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă foarte mult de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a nivelului de trai, rezultată din expresia PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

Din această perspectivă, apare ca foarte interesantă pentru noi diferențierea rezultatelor economice aproape identice între Polonia și Ungaria, din perspectiva nivelului de trai. La un PIB/locuitor identic, nivelul de trai al unui polonez apare ca fiind peste cel al unui ceh și egal cu al unui slovac.

Cehia are PIB-ul /locuitor cu 21% mai mare decât Polonia iar Slovacia cu 13%. Dar prețurile din Cehia sunt cu 28% peste cele din Polonia iar cele din Slovacia cu 23% mai mari. Altfel spus, nu contează doar cât PIB faci dar și în ce context al prețurilor, respectiv de curs de schimb față de euro.

În aceeași ordine de idei, se poate observa că o bună parte din diferența existentă ca nivel de trai în favoarea Germaniei comprativ cu Franța, dincolo de PIB-ul mai mare pe locuitor, provine din nivelul semnificativ mai mic al prețurilor, situate exact la media europeană.

România pare a se alinia la nivelul celor trei indicatori analizați la practica zonei euro ( EA17 pentru perioada analizată), la fel ca și Bulgaria, noi cu prețuri ceva mai mari și ei cu prețuri ceva mai mici. Interesant este, însă, că dispunerea acestora nu seamănă cu cea a cu colegelor de bloc estic ci aduce cu cea a Italiei.

Prin urmare, transmiterea rezultatelor economice, măsurate sintetic prin PIB/locuitor, la nivel individual se face în funcție de politica socială a unor beneficii oferite de stat, dar și de nivelul prețurilor. În afara zonei euro, acesta este dependent inevitabil de cursul de schimb al monedei naționale.

Element de care ar trebui să ținem cont inclusiv atunci când se pune problema indexărilor. Practic, ne aflăm în condițiile unei inflații de ansamblu măsurate în lei și plecată îndeobște de la scumpirea serviciilor (mâncarea mai degrabă se ieftinește iar mărfurile nealimentare stau pe loc, cu excepția celor accizate după un calendar de armonizare).

În fapt, aprecierea monedei naționale oferă posibilitatea achiziționării mai multor mărfuri din import cu aceeași sumă în lei (cu efecte maxime puternic localizate individual dar ignorate statistic la mărfuri de valoare mai însemnată, gen electrocasnice sau autoturisme – acestea din urmă inclusiv autotohtone, din motive de cutumă locală).

Mai clar, dacă leul se apreciază (desigur sustenabil, pe termen mediu, și nu conjunctural) în termeni reali față de euro, un român poate să obțină mai ușor aceste bunuri chiar fără a beneficia de indexarea salariului sau a pensiei. Ca să nu mai vorbim despre achiziționarea unei case, a cărei valoare este urmărită în mod tradițional în euro și nu în lei.

Prin urmare, în tentativa de a maximiza efectele creșterii economice, devine esențială alegerea tipului de distribuție a rezultatelor și stabilitatea lui în timp. Păstrarea echilibrului între diverși indicatori macroeconomici într-o zonă de optim presupune evitarea oricăror intervenții brutale în favoarea unor interese de grup dar în dăunătoare ansamblului economic și al perspectivelor de creștere ulterioară.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.3.2014

Lăsați un comentariu


Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult

Europa

Investiţiile BERD în România au scăzut cu 174 mil euro în ultimii doi ani

Adrian N Ionescu

România a coborât 3 locuri până pe poziția a 10 în topul celor mai mari plasamente ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), după… Mai mult

Stiri

Marcel Vela: Cartea electronică de identitate va fi şi card de sănătate

Vladimir Ionescu

Noile cărţi de identitate vor fi şi carduri de sănătate, a anunțat vineri ministrul de Interne, Marcel Vela. Un regulament al Uniunii Europene obligă autoritățile… Mai mult

Stiri

Vlad Voiculescu și-a lansat candidatura pentru București

Razvan Diaconu

Fost ministru al Sănătăţii din Guvernul Cioloş, Vlad Voiculescu și-a lansat vineri candidatura pentru Primăria Capitalei și proiectul ”Bucureşti, capitala oamenilor buni”. Prezent la eveniment,… Mai mult

Europa

Fost înalt oficial UE, suspectat de spionaj în favoarea Chinei – anchetă germano-belgiană

Iulian Soare

Vestea declanșării unei investigații asupra unui fost înalt oficial UE suspectat de spionaj în favoarea Chinei trimite unde de șoc în cercurile interconectate de lobbyiști,… Mai mult

Stiri

Proiect pentru reglementarea circulației trotinetelor electrice

Vladimir Ionescu

Ministerul de Interne a elaborat un proiect prin care circulația pe trotuar a trotinetelor electrice va fi interzisă și care stabilește vârsta minimă a conducătorului… Mai mult

Europa

Economia chineză a avut cea mai slabă creştere din ultimii 29 de ani, în 2019

Iulian Soare

A doua cea mai mare economie a lumii semnalează apropierea de vârful ciclului economic global, prin reducerea avansului produsul intern brut (PIB) de la 6,8%… Mai mult