fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Prognoza Comisiei: cum va reveni PIB-ul trimestrial al României înapoi spre cel din T1 2020

Potrivit prognozei intermediare de vară a Comisiei Europene, România se va situa în coada țărilor non-euro care vor încerca revenirea PIB-ul trimestrial la nivelul din… Mai mult

08.07.2020

Analiză

Schimbări esențiale în structura de formare a PIB: Comerțul trece în fața industriei. Avansul PIB pe T1 – păstrat la 2,4% brut

Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 2,4% în serie brută şi 2,7% în serie ajustată sezonier pe primul trimestru al anului în… Mai mult

07.07.2020

Chestiunea

Împrumuturile României, de la criză la criză. Deja –vu ?

Vă mai amintiți de criza din 2009 și de împrumutul de aproape 20 de miliarde de euro pe care a trebuit să îl luăm pentru… Mai mult

06.07.2020

Analiză

Comerțul, aproape de „business as usual”. Sincronizarea cu producția ?

În pofida restricțiilor impuse de pandemie și a închiderii unor centre comerciale, cifra de afaceri din comerț a revenit puternic în luna mai față de… Mai mult

06.07.2020

PIB-ul pe locuitor și consumul efectiv: între jumătatea românească și întregul european

de Marin Pana 2.3.2014

România se află aproape exact la jumătate din media țărilor UE atât prin prisma PIB -ului/locuitor, nivelului de trai cât și a prețurilor practicate.

Datele Eurostat pentru anul 2012, aduse în termeni comparabili, ne poziționează pe penultimul loc în cadrul Uniunii, la circa trei sferturi din bunăstarea consemnată în Polonia și Ungaria.

Perioada de maximă intensitate a manifestării efectelor crizei economice mondiale la noi a adus o inversare de minimă amplitudine dar semnificativă. PIB/locuitor și consumul individual efectiv au urcat peste indicele nivelului prețurilor, tocmai fiind sprijinite de evoluția favorabilă a acestuia. De subliniat că avem de-a face cu o evoluție relativă la toate statele din UE28, deoarece raportarea s-a făcut la media acestora.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Pentru a ajunge la media europeană de nivel de trai ar trebui să creștem PIB-ul/locuitor mai repede decât creștem prețurile și să apreciem moderat dar constant leul în raport cu euro. Teoretic, nu neapărat și în termeni nominali. Practic și în curând, chiar în termeni nominali, pe măsură ce spațiul dat de diferența de inflație dintre România și Zona euro se va reduce.

Bunurile și serviciile – cele plătite și cele consumate

Consumul individual efectiv, precurtat AIC după abrevierea în limba engleză, reflectă mai bine bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă pleacă de la bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai fidel nivelul de trai.

Diferenţele apar din faptul că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă foarte mult de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a nivelului de trai, rezultată din expresia PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

Din această perspectivă, apare ca foarte interesantă pentru noi diferențierea rezultatelor economice aproape identice între Polonia și Ungaria, din perspectiva nivelului de trai. La un PIB/locuitor identic, nivelul de trai al unui polonez apare ca fiind peste cel al unui ceh și egal cu al unui slovac.

Cehia are PIB-ul /locuitor cu 21% mai mare decât Polonia iar Slovacia cu 13%. Dar prețurile din Cehia sunt cu 28% peste cele din Polonia iar cele din Slovacia cu 23% mai mari. Altfel spus, nu contează doar cât PIB faci dar și în ce context al prețurilor, respectiv de curs de schimb față de euro.

În aceeași ordine de idei, se poate observa că o bună parte din diferența existentă ca nivel de trai în favoarea Germaniei comprativ cu Franța, dincolo de PIB-ul mai mare pe locuitor, provine din nivelul semnificativ mai mic al prețurilor, situate exact la media europeană.

România pare a se alinia la nivelul celor trei indicatori analizați la practica zonei euro ( EA17 pentru perioada analizată), la fel ca și Bulgaria, noi cu prețuri ceva mai mari și ei cu prețuri ceva mai mici. Interesant este, însă, că dispunerea acestora nu seamănă cu cea a cu colegelor de bloc estic ci aduce cu cea a Italiei.

Prin urmare, transmiterea rezultatelor economice, măsurate sintetic prin PIB/locuitor, la nivel individual se face în funcție de politica socială a unor beneficii oferite de stat, dar și de nivelul prețurilor. În afara zonei euro, acesta este dependent inevitabil de cursul de schimb al monedei naționale.

Element de care ar trebui să ținem cont inclusiv atunci când se pune problema indexărilor. Practic, ne aflăm în condițiile unei inflații de ansamblu măsurate în lei și plecată îndeobște de la scumpirea serviciilor (mâncarea mai degrabă se ieftinește iar mărfurile nealimentare stau pe loc, cu excepția celor accizate după un calendar de armonizare).

În fapt, aprecierea monedei naționale oferă posibilitatea achiziționării mai multor mărfuri din import cu aceeași sumă în lei (cu efecte maxime puternic localizate individual dar ignorate statistic la mărfuri de valoare mai însemnată, gen electrocasnice sau autoturisme – acestea din urmă inclusiv autotohtone, din motive de cutumă locală).

Mai clar, dacă leul se apreciază (desigur sustenabil, pe termen mediu, și nu conjunctural) în termeni reali față de euro, un român poate să obțină mai ușor aceste bunuri chiar fără a beneficia de indexarea salariului sau a pensiei. Ca să nu mai vorbim despre achiziționarea unei case, a cărei valoare este urmărită în mod tradițional în euro și nu în lei.

Prin urmare, în tentativa de a maximiza efectele creșterii economice, devine esențială alegerea tipului de distribuție a rezultatelor și stabilitatea lui în timp. Păstrarea echilibrului între diverși indicatori macroeconomici într-o zonă de optim presupune evitarea oricăror intervenții brutale în favoarea unor interese de grup dar în dăunătoare ansamblului economic și al perspectivelor de creștere ulterioară.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.3.2014

Lăsați un comentariu


Europa

Emmanuel Macron crede că un acord UE pe Planul de relansare este posibil ”în acest weekend”

Iulian Soare

Președintele Emmanuel Macron consideră că este „posibil și de dorit” încheierea unui acord privind planul de redresare al UE în cadrul summitului european de vineri… Mai mult

Stiri

Răzvan Atim, UiPath: Roboții în administrația publică – muncă de 15 minute realizată în 30 de secunde

Razvan Diaconu

Răzvan Atim, General Manager pentru Europa de Est al UiPath, spune că automatizarea poate rezolva mare parte din neajunsurile cauzate de rularea de aplicații vechi… Mai mult

Stiri

Starea de alertă, prelungită 30 de zile, fără noi restricții

Razvan Diaconu

Guvernul adoptă în ședința extraordinară, miercuri, hotărârea privind prelungirea stării de alertă în România cu alte 30 de zile. În debutul ședinței de guvern premierul… Mai mult

Stiri

Cristin Popa, ANCOM: Pentru excluderea unui furnizor de echipamente 5G e necesară o lege care poate merge pe securitatea cibernetică

Alexandra Pele

În situația în care România dorește să excludă anumiți furnizori de echipamente 5G, acest lucru va fi posibil doar prin adoptarea unei legi speciale care… Mai mult

Stiri

Termenul limită pentru sosirea tabletelor destinate elevilor – 10 septembrie

Mariana Bechir

Cele 250.000 de tablete şi laptopuri vor ajunge cel târziu pe 10 septembrie în școlile unde învață elevii care nu au acces la tehnologia necesară… Mai mult

Stiri

Mihai Matei, ANIS: 23% dintre liceeni abandonează școala. La fiecare 4 ani, mediul de business pierde circa 15.000 de companii care ar putea fi dezvoltate de aceștia

Vladimir Ionescu

Mediul de business pierde, la fiecare patru ani, circa 15.000 de companii din cauza abandonului școlar cauzat de sărăcie, potrivit unui calcul realizat de Mihai… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Avem nevoie de proceduri de achiziție care să vizeze noi sisteme digitale în toate zonele administrației

Vladimir Ionescu

Aproape toată infrastructura digitală a administrației publice este învechită, necesită o mentenanță costisitoare și ar trebui înlocuită, a declarat miercuri premierul Ludovic Orban, la conferința… Mai mult