Comisia Europeană și-a îmbunătățit substanțial estimarea privind creșterea economică a României în 2021, până la 5,1% în cadrul Prognozei de primăvară, publicată miercuri, de la 3,8% astă iarnă și 3,3% astă toamnă.
De asemeni, pentru 2022 este așteptată o creștere a produsului intern brut (PIB) în România de 4,9%, față de 4,0%, estimată în iarnă și de 3,8% cât era de așteptat conform Prognozei de toamnă.
Comisia Europeană a ajuns la o estimare a PIB pe 2021 foarte apropiată de cea a Comisiei Naționale de Startegie și Prognoză (CNSP).
(Citiți și: „Prognoza de primăvară: 5% creșterea PIB pentru 2021 – dar atenție la competitivitate și la salariile reale!”)
La nivelul întregii Uniuni Europene, prognoza creșterii economice a fost îmbunătățită până la 4,2% în 2021 (față de 3,7% în iarnă și 4,1% astă toamnă)
Recăderea economiei în ultimul trimestru din 2020 a coborât economia europeană în recesiune (-6,1%). România a înregistrat o contracție de 3,9%.
Deși mai bine văzute decât în februarie, „evoluțiile economice din 2021 și 2022 vor fi considerabil determinate de cât de mult succesul programelor de vaccinare va îmblânzi pandemia (COVID-19) și de cât de repede guvernele vor relaxa restricțiile”, spune documentul Comisiei Europene.
Alte previziuni pentru România
Creșterea economică se va relansa pe seama consumului privat, pe măsură ce progresul vaccinării va avansa și măsurile de distanțare socială vor fi ridicate gradual, potrivit așteptărilor Comisiei Europene.
- Proiectele aferente Planului de Redresare (PNRR) urmează să dea un nou impuls creșterii investițiilor.
- Exporturile vor recupera după căderea din 2020, dar și importurile, din cauza cheltuielilor de consum mai mari, ceea ce va perpetua deficitul comercial.
- Rata inflației va crește crește până la 2,9% (2,3% în 2020), mai ales ca urmare a revenirii pe creștere a prețurilor petrolului și a creșterii tarifelor la electricitate în urma liberalizării pieței.
- Deficitul bugetar rămâne la un nivel ridicat de 8% din PIB în 2021 (mai mare decât cel estimat de guvern, de 7,16%). REducerea deficitului față nivelul de 9,2% din PIB, cât a fost în 2020, este explicată prin amânarea pensiilor și salariilor din domeniul public.
- Veniturile bugetare mai mari ca urmare a recuperării economiei și întreruperea stimulenteșlor anti-criză ar trebui să reducă deficitul în 2022, dar numai până la 7,1% din PIB.
- Datoria publică ar putea atinge 49,7% din PIB în 2021 și va continua să crească din cauza deficitului mare.
Comisia Europeană consideră că efectele Planului de Redresare și Reziliență vor echilibra potențialele riscuri privind validitatea prognozelor întârzierea în implementarea PNRR ar putea avea ca efect o recuperare mai redusă.
