Prognoza de primăvară a revizuit semnificativ în sus estimarea privind Produsul Intern Brut pe anul 2021, potrivit datelor comunicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. De la 1.116,8 miliarde lei în termeni nominali și +4,3% în varianta de iarnă s-a ajuns la 1.142,9 miliarde lei și +5% după cele mai recente calcule ale CNSP.
Ar trebui, însă, ceva mai multă atenție la majorarea inflației prevăzute pentru anul în curs, de la 2,5% la final și 2,4% medie anuală până la 3,2% la final și 3,1% medie anuală. De altfel, datele oficiale indică un nivel de creștere a prețurilor de 2,14% doar pe T1 2021 (pe tot anul trecut a fost 2,06% !) iar prognoza Băncii Naționale estimează deja 3,4% pentru întreg anul.
De asemeni, deflatorul prețurilor pe economie, care face trecerea în prețurile perioadei de bază (pentru a rezulta creșterea de 5% în termeni reali) este, spre deosebire de anii anteriori și de anii viitori, sub nivelul inflației medii indicate de CNSP (3,2 față de 3,1). Iar cursul de schimb mediu pentru 2021 utilizat de CNSP, respectiv 4,92 lei/euro a fost deja depășit, speranța fiind probabil într-un reviriment pe lunile de vară.
Altminteri, valorile de creștere robustă în termeni reali de 5% în 2023 și 4,9% în 2024 au fost păstrate iar cea pentru 2022 crescută marginal față de prognoza de iarnă, de la 4,7% la 4,8%. Iar asta în pofida efectului de bază defavorabil care ar fi trebuit să însoțească un avans mai favorabil pe anul în curs. Așa încât, ar urma să asistăm la o creștere a PIB real de 21,2% în decurs de patru ani (+16,5% față de referința 2019, adică aproximativ o șesime).
Schimburile externe, sub semn de întrebare
Dacă evoluția PIB-ul apare ca promițătoare în viitorul apropiat iar așteptările inițiale ca depășite de realitate (fapt confirmat și de estimările insituțiilor internaționale), rămâne un semn de întrebare major pe partea schimburilor externe, unde deficitul balanței comerciale este prognozat în creștere cu circa 50%, de la 18,4 miliarde euro în 2020 la 27,5 miliarde euro în 2024.
Fapt elocvent, datele CNSP arată că, în timp ce exporturile pe 2021 NU se vor întoace la nivelul din 2019, ba chiar vor fi în declin cu aproximativ trei procente, importurile vor ajunge mai mari cu 1,7%. Iar decalajul de ritm se va menține sistematic în favoarea importurilor pe termen mediu, de unde rezultă și o problemă pe partea de competitivitate.
În acest context, ameliorarea soldului contului curent de la valoarea de avarie de -5,2% din PIB (regulile europene de stabilitate macroeconomică stabilesc limita negativă la -4% din PIB) spre reintrarea marginală în parametrii normali (-3,9% în 2024) va fi bazată preponderent pe dezvoltarea serviciilor la extern și pe investiții străine.
Ce se va întâmpla cu salariile
Mai aproape de interesul imediat al celor care lucrează, merită semnalată reducerea semnificativă a ritmului de creştere a salariilor. După mai mulți ani de majorări consistente peste ritmul de creştere economică, avansul salariilor reale ar urma să coboare ÎN FIECARE AN sub nivelul de creştere economică prognozat.
Ar fi o combinație dezirabilă pentru refacerea corelației elementare între rezultatul activității economice și nivelul de trai, pentru a reuși stabilizarea economiei în condițiile în care inflația se anunță a reveni la valori ceva mai înalte odată cu revenirea din pandemie. Asta după ce am crescut artificial cererea internă pe bază de deficite externe, bugetare și prin expandarea datoriei publice ce urmează a fi achitată în viitor.
