Estimările privind creşterea economică a României au fost îmbunătăţite uşor, la 4,2% (2016) şi 3,7% (2017), în prognoza de primăvară a Comisiei Europene. CE avertizează însă că deficitul guvernamental va crește substanțial în 2016 și 2017, urmare a reducerilor de taxe și a majorării cheltuielilor, mai ales că anul acesta este unul electoral.
În noiembrie, Comisia estima creșterea pe 2016 la 4,1%, iar pe cea de la anul la 3,6%.
“Creșterea reală a PIB rămâne peste potential în orizontul de prognoză, ca urmare a cererii interne solide. Este de așteptat ca inflația să revină pe plus începând cu mijlocul anului 2016, în timp ce piața muncii își va menține stabilitatea. Defivitul bugetar va crește semnificativ în 2016 și 2017, în urma reducerilor de taxe și a creșterii cheltuielilor”, se spune în document, referitor la România.
Reducerea TVA, în ianuarie, combinată cu o creștere accelerată a salariilor și o nouă majorare a salariului minim pe economie, de la 1 mai, este de așteptat să urce consumul, în 2016, la cel mai ridicat nivel de după criză.
Se vor înregistra îmbunătățiri modeste în ceea ce privește forța de muncă, iar șomajul va coborî de la 6,8% în 2015, la numai 6,7% în 2017.
Creșterile de salariu din sectorul bugetar și majorarea salariului minim pe economie vor afecta însă competitivitatea și vor limita numărul noilor locuri de muncă.
Comisia face referire și la Legea dării în plată, recent promulgată, care ar putea avea un impact negativ puternic asupra încrederii investitorilor și a creditării, pe o perioadă care depășește intervalul prognozei, dat fiind că și mediul extern este unul incert.
În pofida creșterii economice robuste, mai spune prognoza, deficitul bugetar (ESA) va crește semnificativ – până la 2,8% din PIB în 2016 și la 3,4% în 2017, depășind plafonul maxim asumat prin tratatul UE.
Principalul factor de risc îl reprezintă eventualele măsuri electorale, „noile iniţiative legislative expansioniste din perioada premergătoare alegerilor locale şi parlamentare din 2016, inclusiv politicile salariale din sectorul public”.
Creștere moderată în Europa
Creșterea economică din Europa ar urma să rămână moderată, având în vedere că performanța principalilor săi parteneri comerciali a scăzut, iar unii dintre factorii care au sprijinit până acum creșterea încep să piardă din intensitate.
PIB-ul zonei euro va continua să crească într-un ritm modest în perioada 2015-2017. Conform previziunilor din primăvară ale Comisiei, PIB-ul zonei euro va atinge 1,6 % în 2016 și 1,8 % în 2017, (previziunile din iarnă: 1,6 % în 2015, 1,7 % în 2016 și 1,9 % în 2017).
Creșterea PIB-ului în UE va încetini ușor, de la 2,0 % anul trecut la 1,8 % în 2016, pentru a ajunge la 1,9 % în 2017 (previziunile din iarnă: 1,9 % în 2015, 1,9 % în 2016 și 2,0 % în 2017).
Se așteaptă ca politica bugetară din zona euro să sprijine creșterea anul acesta, potrivit Comisiei Europene.
Cu toate acestea, deși prețurile petrolului au scăzut din nou la începutul anului 2016 și au avut un efect pozitiv asupra veniturilor disponibile reale, este de așteptat ca intensitatea acestui sprijin să se reducă treptat odată cu creșterea prețului petrolului.
În mod similar, deși exporturile din zona euro profită încă, într-o oarecare măsură, de pe urma deprecierii din trecut a monedei euro, aprecierea recentă a monedei ar putea face zona euro mai sensibilă la efectele creșterii externe mai lente, se spune într-un comunicat al CE.
Economiile tuturor statelor membre vor crește în 2017
Pentru anul viitor, se preconizează o expansiune a economiilor tuturor statelor membre, cu o creștere inegală la nivelul întregii UE.
Eexporturile nete din zona euro vor rămâne o piedică în calea creșterii în 2016, pentru ca în 2017 să devină neutre. Creșterea va depinde de cererea internă: se așteaptă ca investițiile să urce anul viitor până la 3,8 % atât în zona euro, cât și în Uniunea Europeană, iar consumul privat ar urma să scadă, întrucât creșterea preconizată a inflației va încetini creșterea venitului real.
Ameliorarea pieței muncii va continua
Se preconizează că se va menține ritmul moderat al ameliorării înregistrate pe piețele muncii, determinat de reacția întârziată la îmbunătățirea condițiilor ciclice și de limitarea creșterii salariilor.
În unele state membre, reformele pieței muncii implementate în ultimii ani și măsurile de politică bugetară sprijină și ele crearea netă de locuri de muncă.
Deși disparitățile de pe piața muncii vor persista, conform previziunilor, o perioadă de timp, este de așteptat ca șomajul din zona euro să scadă, ajungând la 10,3 % în 2016 și apoi la 9,9 % în 2017, față de 10,9 % în 2015.
În ansamblul UE se preconizează că șomajul va scădea de la 9,4 % în 2015 la 8,9 % în 2016, iar apoi la 8,5 % în 2017.
Inflația rămâne dependentă de prețurile energiei
Prețurile petrolului au scăzut din nou la începutul lui 2016, determinând o scădere a inflației sub zero.
Este de așteptat ca inflația să se mențină aproape de zero în viitorul apropiat, având în vedere că prețurile energiei sunt mai mici decât acum un an.
Presiunile prețurilor externe sunt de asemenea slabe în contextul unei monede euro aflate în curs de apreciere ușoară și al unor prețuri de producător mai degrabă reduse la nivel mondial.
Inflația va crește în mod mai semnificativ în a doua jumătate a acestui an, odată cu majorarea treptată a prețurilor la energie și cu creșterea prețurilor practicate pe piața internă, ca urmare a cererii interne tot mai intense.
Comisia estimează că inflația prețurilor de consum din zona euro va fi de 0,2 % anul acesta (0,3 % în UE ) și de 1,4 % în 2017 (1,5 % în UE).
Perspectiva de creștere modestă la nivel mondial
Anul trecut, creșterea în afara UE a înregistrat, probabil, cel mai lent ritm din 2009 încoace (3,2 % în 2015), ca urmare a ritmului încetinit de pe piețele emergente.
Perspectiva de creștere a PIB-ului mondial s-a redus și mai mult odată cu încetinirea creșterii principalelor economii avansate, iar previziunile care anticipau o creștere modestă devin din ce în ce mai incerte.
Se așteaptă ca economia mondială să crească cu 3,1 % în 2016 și cu 3,4 % în 2017.
Riscuri importante pentru perspectiva economică a UE
- Printre riscurile externe se numără posibilitatea ca o creștere mai redusă pe piețele emergente, în special China, să provoace efecte de propagare mai puternice sau să ia o turnură mai nefavorabilă decât era de așteptat.
- Gradul de incertitudine legat de tensiunile geopolitice se menține ridicat, iar impactul său negativ asupra economiilor europene ar putea fi mai pronunțat decât se preconizează în prezent.
- Variațiile bruște ale prețurilor petrolului sau tulburările de pe piața financiară ar putea afecta și ele creșterea europeană.
- Riscurile asociate evoluțiilor interne din UE rămân considerabile, de exemplu în ceea ce privește ritmul punerii în aplicare a reformelor structurale și incertitudinea legată de rezultatul referendumului din Regatul Unit privind rămânerea în UE. Dimpotrivă, impactul pozitiv al reformelor structurale s-ar putea dovedi mai puternic decât s-a estimat, iar politicile monetare foarte acomodative ar putea avea un impact mult mai puternic asupra economiei reale decât se preconizase.
