fbpx

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

Productivitatea muncii în România comparativ cu statele UE și avertismentele pe care ni le transmite evoluția ei

de Marin Pana , 8.12.2019

Ori de câte ori se vorbește despre productivitatea muncii în România, discuțiile se aprind. Ritmul de creștere a productivității – confundat de obieci cu productivitatea însăși – este legat, aproape instantaneu de comentatori, atât de PIB/locuitor cât și de venituri.

Să lăsăm, așadar, ”cifrele” să vorbească, apoi să aducem în discuție semnificația lor și avertismentele pe care ni le transmit.

Vestea bună:

Față de anul aderării, România se plasează detașat în fruntea statelor membre UE provenite din fostul bloc socialist atât la creșterea productivității muncii cât și la cea a PIB/locuitor, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Majorarea de +53% în cei 11 ani  a productivității muncii a fost dublă față de plutonul format din Letonia, Bulgaria, Polonia și Lituania.

Un factor important a fost acela că, spre deosebire de vecinii bulgari și de țările baltice, care au ales să practice un curs fix în raport cu moneda unică, România s-a aliniat la practica Europei Centrale, unde Polonia, Cehia și Ungaria aveau regim de curs de schimb flotant (Slovacia a intrat în Zona Euro încă din 2009).

Vestea:  productivitatea în România, comparativ cu celelalte state UE și cu media europeană

Înainte de observații și comparații, să privim mai întâi în tabelul de mai jos,
la Evoluția productivității muncii pe persoană și a PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare (% din media UE) în statele membre din fostul bloc socialist:

De remarcat faptul că jumătate din cele zece state analizate au un nivel al PIB/locuitor (ajustat pentru comparabilitate la paritatea puterilor de cumpărare) mai mare decât ar rezulta pe baza nivelului de productivitate a muncii pe persoană, cu o diferență maximă pentru Cehia. Care, de altfel, conduce în ambele clasamente prezentate.

Doar două state, Ungaria și Letonia se află foarte aproape cu cei doi indicatori care, intuitiv, ar trebui de principiu să fie corelați, în timp Slovacia, România și, mai ales, Polonia, se poziționează cu nivelul de trai sub ceea ce ar rezulta pe baza productivității muncii, cu polonezii și slovacii aflați în recuperare evidentă de la un decalaj mai mare decât noi (vezi creșterea PIB/locuitor între 2007 și 2018 semnificativ peste majorarea productivității muncii).

De unde și o rezervă (în curs de epuizare) pentru creșterea salariilor, vizibilă la noi în ponderea relativ redusă a compensării salariaților în PIB (cam 40% la o medie europeană de circa 50%, deși există și anumite complicații metodologice). Ideea este că, și dacă vom reuși să trecem în grupa țărilor celor care beneficiază de nivel de trai peste ce rezultă din productivitatea muncii, tot va trebui să acționăm pentru închiderea decalajului de productivitate față de Occidentul dezvoltat.

Vestea rea: Avertismentele se acumulează – exemplul Sloveniei și celelalte comparații

Pe măsură ce ne apropiem de pragul de 80% din media UE, lucrurile devin din ce în ce mai complicate, fapt deja observat în timp pentru Portugalia și, mai nou, în cazul Cehiei, Slovaciei și, mai ales, al Sloveniei, care se confruntă deja cu o scădere marginală a productivității simultan cu o stagnare pe nivelul de trai relativ la media UE.

De reținut, ritmul de -0,5% pentru Slovenia ar trebui să fie un semnal de avertizare pentru o țară, România, care a consemnat o evoluție pe datele la 9 luni din 2019 de -0,7%. Mai mult, evoluția Ungariei, care în 2007 avea un indice de productivitate de 67,3, similar cu al nostru, dar nu a mai înregistrat progresele așteptate, ar trebui să ne dea foarte serios de gândit.

”Capcana venitului mediu” – inamicul dezvoltării unei societăți

După ce a mai urcat până la 74,2 în anul 2011, a revenit la valoarea românească din prezent ( 67,7) în 2017 și de-abia în 2018 a inversat trendul descrescător derulat pe parcursul celor șase ani anteriori ( 69,3). Cu alte cuvinte, capcana venitului mediu ( adică să batem pasul pe loc pe timp nedefinit, mai pe românește) poate apărea  la 80% din media UE, dar și sub 70%.

Asta dacă nu cumva aventurile bugetare pe bază de iluzii, comercializate abil câțiva ani la schimb cu voturi, te pot trimite pe înapoi pe tobogan. Vezi situația Greciei, care a coborât între 2007 și 2018, de la 97,8% la 80,2% față de media UE în materie de productivitate a muncii dar de la 93 la 68 ca nivel de trai exprimat în PIB/locuitor.

Reamintim că nu suntem singuri pe piața unică iar reperul la care ne raportăm, media UE, este o țintă în mișcare. Ceilalți nu stau pe loc să ne aștepte, ba dimpotrivă, pot profita de erorile pe care le facem.

Adică să-și dezvolte pe termen lung producția și productivitatea, inclusiv pe baza consumului nostru exagerat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.12.2019

8 comentarii

  1. impartial
    11.12.2019, 7:56 am

    Ca de obicei prezentati datele trunchiat. De ce nu prezentati si comparatia intre salariul mediu din Romania si celelate tari ? Pentru ca salariul mediu in Romania este cca 25-30% din media europeana.Este evident ca salariile in Romania nu au crescut in acelasi ritm cu productivitatea muncii. Este evident ca cresterea salariilor a fost decuplata de cresterea productivitatii muncii dar in sens invers. Productivitatea a crescut , salariile au stat pe loc. QED. In rest numai de bine.

    • Cristian Grosu
      11.12.2019, 6:23 pm

      de unde aveti, domnule, datele astea cu 20-30% din medie, ca noi nu le gasim nicaieri…

      • impartial
        11.12.2019, 7:01 pm

        Salariul mediu net in UE in 2018 este de 1748 euro. In Romania in acelasi an salariul mediu net este de 522 euro. Nu se poate ca domnul Marin Pana care are o baza de date atat de bogata sa nu detina si aceste cifre.
        In rest numai de bine.

        • Cristian Grosu
          11.12.2019, 11:52 pm

          haideti sa o luam asa:
          nu exista salariu mediu in ue decat la nivel de curiozitate.
          se lucreaza – si o sa vedeti de ce – nu cu salariul mediu, ci cu ‘puterea de cumparare a salariului mediu’. de exempli, puterea de cumparare a salariul mediu in romania a fost in septembrie 2019 de 63% fata de puterea de cumparare a salariului mediu din germania.
          ca sa fiu mai precis:
          in germania, de exemplu, impozitul pe un apartament cu 3 camere e cam de 7-8 ori mai mare decat in romania. sunt chiar acum la berlin intr-o garsoniera peru care chiria e de 3 ori mai mare decat pentru un apartament cu 3 camere in bucuresti.
          impozitele la o masina sunt la fel – de 5-6 ori mai mari decat rca-ul nostru amarat.
          sa va mai spun cat costa transportul nn comun? sau litrul de carburant – 1,7-1,8 euro litrul?
          dupa ce le da la o parte pe toate astea cu locuitul, ajunsul la serviciu si impozitele, neamtul se uita ca si romanul la ce-o ramane in portofel. din momenutul ala incepe calcului ‘nivelului de trai’.
          2 lucruri, inainte de-a va da 2 linkuri:
          romania e tara cu cei mai multi proprietari la nivelul populatiei, fata de europa, ever: cu intre 85 si 90% din populatie. (nimeni nu vede ca asta e o forma de protectie sociala, desi proprietatea e impozitata peste tot in lume, numai in romania comunista nu.
          si: povestile cu zane sunt tot fakenewsuri, in tara asta macinata de povesti si de fakenewsuri (fiica-mea, ca studenta, a platit aici cea mai redusa forma obligatorie de asigurare de sanatate: care e dubla fata de ce plateste un salariu mediu din romania).
          si linurile:
          https://cursdeguvernare.ro/eurostat-nivelul-de-trai-regiunea-bucuresti-ilfov-la-144-din-media-ue-mult-peste-madrid-berlin-sau-roma.html
          https://cursdeguvernare.ro/puterea-de-cumparare-a-salariului-mediu-a-ajuns-la-637-fata-de-cea-din-germania.html

          • impartial
            12.12.2019, 5:07 am

            Nu imi spuneti noutati.Si sunt de acord cu cifrele prezentate , mai putin cu interpretarea exagerata a lor.Eu am facut observatia ca in analiza nu a fost prezenatta si situatia veniturilor , daca vreti valoarea nominala si la PPC .Si va contrazic putin. Exista notiunra de salariu mediu , precum si cea de salariu mediu orar. De exmplu in 2018 ( conform Eurostat ) valoarea medie este de 27,4euro/ pe ora in UE si numai de 6,9 euro/ pe ora in Romania.Analiza se ocupa de decuplarea cresterii salariale de cresterea productivitatii muncii si nu de nivelul de trai . Pentru comparatia nivelului de trai cel mai bun indicator este IAPC ( tot din Eurostat ).Si va rog sa acceptati si critici pentru ca nimeni nu este infailibil.
            In rest numai de bine.

          • Cristian Grosu
            12.12.2019, 9:18 am

            nu de critici e vorba aici – unde n-ar dezbate oamenii si s-ar contrazice cu buna credinta!…
            ci de o intreaga nmitologie care merge de obicei mult dincolo de realitatea – da, cam trista – pe care cu luciditate si in cunostinta de cauza o avem de infruntat si reparat. iar realitatea arata ca salariul mediu in valoare absoluta e legat de tot felul de alte costuri care si ele sunt in valoare absoluta – costuri pe care romania nu le are.
            apropo de asta – salariu/dezvoltare/preturi etc, romania c red ca a intrat deja in asa numita capcana a venituklui mediu – zona caldicica din care nimeni nu mai e disperat sa faca pasi inainte si sa mai urcfe o treapta.
            in plus, mai e o discutie cu un alt prag pe care cred ca nu vom reusi sa-l evitam: momentul in care salariul minim se va apropia de 500 e, si pe care nu-l vom putea intampina cu industrii sau domenii economice cu valoare adaugata mare (uitati-va si la pnl – e limpede ca, pentru a se scoate, vor miza, cel putin in 2020, pe cresterea consumuklui produselor altora. aici, o recomandare – un studiu pe care nu-l veti gasi altundeva:
            https://cursdeguvernare.ro/atentie-la-riscul-deceniului-urmator-economie-si-la-dilema-daca-e-bine-sa-l-evitam-sau-nu.html

  2. impartial
    12.12.2019, 9:33 am

    Domnule Grosu lasand la o parte ”polemica cordiala ” va rog , ca specialisti in domeniul economic , atasati politicilor de dreapta , sa faceti cateva recomandari noului guvern ( care mi se pare complet debusolat )pentru a redresa echilibrele macroeconomice si a pune fundamentul unor politici economice mai performante .Avand in vedere si numele revistei dvs. ” Curs de guvernare ” sincer cred ca sunteti indreptatiti si datori sa faceti astfel de recomandari. O singura observatie , daca imi permiteti , : niciodata satulul nu a crezut flamandul !
    P.S. De acord cu primejdia ( capcana ) venitului mediu , dar intai sa ajungem acolo si intre timp sa pregatim o dezvoltare sustenabila. Va multumesc.

  3. locuricufainosag
    21.5.2021, 6:25 pm

    Sunt curios cum sunt statisticile dupa aceasta epidemie globala

Lăsați un comentariu


Europa

Fed va anunța în noiembrie reducerea programului QE. Dobânzile ar putea crește din 2022

Vladimir Ionescu

Rezerva Federală nu a modificat miercuri politica monetară din Statele Unite, dar a semnalat o intenție clară de a reduce din stimulentele monetare începând din… Mai mult

Stiri

Premierul Cîțu îi face responsabili de achizițiile de vaccinuri pe miniștrii sănătății. Legea zice altceva

Mariana Bechir

“Foști miniștri ai Sănătății vin cu tot felul dezinformări (…) Ce mi se pare mizerabil și revoltător este să asociezi persoana mea cu aceste dosare”… Mai mult

Stiri

România – deficit comercial excesiv, pe contrasens cu trendul european. Consecințe

Marin Pana

România a rămas singura țară din regiune cu deficit comercial major și aflat în cea mai mare creștere pe primele 7 luni din 2021, potrivit… Mai mult

Stiri

Insolvența City Insurance: Guvernul a modificat legea Fondului de Garantare a Asiguraților, crescând plafonul de garantare

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă de modificare a legii privind Fondul de Garantare a Asiguraţilor, ca urmare a insolvenţei companiei City Insurance.… Mai mult

Stiri

Administrarea celei de-a 3-a doze de vaccin anti-Covid începe pe 28 septembrie

Vladimir Ionescu

Administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-Covid va începe săptămâna viitoare, pe 28 septembrie, a anunțat premierul Florin Cîțu, marți, la finalul ședinței de… Mai mult

Stiri

DOCUMENT: Guvernul își creează prin OUG noi condiții pentru plafonarea tarifelor la electricitate. Alte modificări ale pieței – Proiect

Adrian N Ionescu

Guvernul va putea plafona tarifele la electricitate pentru consumatorii casnici pentru o perioadă de timp limitată, dar neprecizată, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență… Mai mult

Stiri

Dosar in rem în cazul documentului cu antetul Guvernului ce stabilea strategia de campanie a lui Florin Cîțu pentru șefia PNL

Vladimir Ionescu

DNA a început urmărirea penală in rem în cazul documentului de partid trimis de la Palatul Victoria, cu antetul Guvernului, către lideri ai PNL, anunță… Mai mult