Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2019 a fost de 5.041 lei, cu 1,2% mai mare faţă de luna anterioară. Câştigul salarial mediu nominal net a crescut tot cu 1,2%, până la 3.082 lei, respectiv 648 de euro la cursul mediu al lunii octombrie, în care au fost încasaţi banii cuveniți pe luna anterioară.
Ajustat cu nivelul preţurilor (53% din nivelul mediu european, potrivit Eurostat) puterea de cumpărare în euro a salariului mediu s-a majorat la 1.223 de euro (echivalent, la preţurile medii din UE). Pentru referință, menționăm că, potrivit institutului german de statistică, salariul mediu din Germania a fost anul trecut de 1.997 euro la un nivel al prețurilor de 104% din media UE. Dacă se face raportarea, rezultă că puterea de cumpărare locală a salariului mediu net din România a fost de 63,7% din cea existentă în Germania.
Dacă se face trimitere la perioada anterioară economiei de piață, salariul real de referinţă (puterea de cumpărare exprimată ca indice raportat la cea din octombrie 1990, ultima de dinaintea liberalizării preţurilor) s-a majorat cu 2,4 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară, până la 212,8%.
(Citiți și: ”Surpriză la puterea de cumpărare: Bucureştiul – sub Sofia sau Brașov”)
În pofida revenirii ratei inflaţiei măsurată la consumator sub nivelul de patru procente, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior a revenit de puțin peste pragul de 10%, unde a staționat în perioada aprlie – iulie. Din păcate, evoluția câștigurilor s-a decuplat total de cea a productivității muncii. Aflată în scădere pronunțată din 2017 încoace, pe minus în ultimele trei luni pentru care avem datele, și ajunsă la valoarea minimă de -6,1% în luna august 2019.
În 2019, puterea de cumpărare a salariului mediu a avansat în medie cu 11,1%, în timp ce creșterea productivităţii lunare medii pe primele opt luni din 2019 a fost de -0,8% (cu valori negative din iunie încoace). Este o relație care, chiar dacă există probleme în a găsi forță de muncă, nu poate fi susținută pe termen lung.
Construcțiile rămân detașat în frunte, sănătatea ultima la creșteri de salarii
Pe ramuri de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a păstrat în sectorul de construcţii (după facilităţile acordate la nivel naţional s-a ajuns la 49,6% ca valoare nominală şi +44,6% în termeni reali). Pe poziţia a doua, la mare distanță, figurează învățământul (+22,2% nominal şi +18,1% ca putere de cumpărare).
Alte patru sectoare de activitate s-au situat deasupra mediei naţionale: activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+18,7% nominal şi +14,7% real), sectorul de energie electrică şi termică, gaze, apă (+17,3% nominal şi +13,4% ca putere de cumpărare), zona de hoteluri și restaurante (+16,9% nominal şi +13% ca putere de cumpărare) și segmentul de transport şi depozitare (+15,3%, respectiv 11,4%).
Nu mai puțin de șapte sectoare de activitate s-au plasat grupat la circa două procente sub media națională, printre ele apărând și industria prelucrătoare (+12,4% creștere nominală și +8,6% creșterea reală). Raportul de 87,5% al acesteia față de valoarea consemnată pentru întreaga economie rămâne, astfel, departe de uzanțele europene, unde se situează la circa 100%.
La coada clasamentului creșterilor salariale, cu creșteri ale puterii de cumpărare situate doar cu puțin peste pragul de două procente, apar sectorul de intermedieri financiare și asigurări, precum și cel de sănătate, unde majorările prevăzute până în 2022 au fost acordate încă de la începutul perioadei de creștere planificată a salariilor din sectorul bugetar.
Un răspuns
Cred ca in ultimul tabel este vorba de lei nu de euro. Și casa raspund la ultima intrebare scriu doar atât. Fericite bugetară începând cu guvernul Boc si vreo 9 mod euro in rezerva valutară a BNR pt a avea isărescu arme împotriva specualtorilor ce pot ajunge miniștrii de finanțe.