România a consemnat în septembrie 2021 o scădere de -2% a producției industriale față de luna precedentă pe seria ajustată cu numărul de zile lucrătoare și sezonalitate, potrivit datelor comunicate de INS. Pe seria brută, s-a consemnat o creștere de 10,5%, rezultat favorizat de perioada din an și de dispunerea zilelor lucrătoare.
Evoluția față de aceeași lună a anului precedent arată o scădere semnificativă, atât pe seria brută (-4%), cât și pe seria ajustată cu numărul de zile lucrătoare și sezonalitate (-3,2%). Cumulat pe primele trei trimestre ale anului, s-a înregistrat o creștere de 10,5% brut și 11,1% pe seria ajustată.
Datele disponibile referitoare la evoluția productivității muncii în industrie arată o scădere pronunțată a ritmului de creștere, valorile mai ridicate din perioada martie – iunie fiind favorizate de efectul de bază al scăderii din pandemie, fără ca valorile în cauză să semnifice o creștere reală foarte mare a rezultatelor din procesele industriale.
În structură, datele arată îngrijorător pe seria brută, deoarece industria prelucrătoare, care dă tonul pentru ansamblul producției industriale a avut un recul de -5,2% față de aceeași lună a anului anterior. În contextul creșterii prețurilor la electricitate petrol și gaze naturale, a rezultat un avans al activității pe segmentul de energie (+6,4%) dar o diminuare pe segmentul extracției (-6,7%).
Aceste date pot fi interpretate mai bine dacă se face apel la seria producției industriale din aceeași lună septembrie pe intervalul 2017 – 2021, ce are ca reper nivelul mediu consemnat în anul de referință 2015 (valoare 100). Iată cum se prezintă situația, conform datelor INS, cu observația că producția industrială din septembrie 2021 s-a la -4,6% față de cea din urmă cu patru ani:
Printre ramurile industriale care au mers mai bine în primele nouă luni ale anului, se numără fabricarea echipamentelor electrice (+21,6%), fabricarea de mașini, utilaje și echipamente (+20,0%), producția autoturismelor (+17,6%), industria metalurgică (+15,1%) și fabricarea de produse din cauciuc și mase plastice (+14,9%). La polul opus al rezultatelor pe produse manufacturate, s-au situat îmbrăcămintea (-11,1%) și preparatele farmaceutice (-4,7%, deși ne aflăm în pandemie).
Dacă ne uităm pe graficul prezentat de INS în structura producției industriale din 2016 încoace se poate observa că segmentul cel mai important, industria prelucrătoare, este chiar sub nivelul din 2016, după ce rezultatele s-au deteriorat ANTERIOR pandemiei, între 2017 și 2019.
Evoluția cifrei de afaceri, apropiată de cea a prețurilor
Pe fondul majorării prețurilor industriale cu 19,5%, cifra de afaceri din industrie pe primele nouă luni ale anului (piaţa internă şi piaţa externă) a crescut cu 20,8% în termeni nominali față de aceeași perioadă din 2020. Cu observația că era la nivelul de +26% la finele primului semestru al anului în curs.
Pe marile grupe industriale, rezultatul este mai bun pe segmentul bunurilor intermediare (+28,5%) și pe cel al bunurilor de folosință îndelungată (+26,5%) dar mai slab la bunuri de uz curent (+11,3%) și la industria energetică (+10%), cu bunurile de capital în apropierea mediei generale (+20,4%).
În ceea ce privește perspectiva de activitate pentru anul în curs, trebuie semnalat contrastul între evoluția aparent bună față de luna anterioară a comenzilor noi (+23,8%) și avansul de doar 1% comparativ cu aceeași lună din 2020. Ritmul cumulat la 9 luni a fost de +22,3%, cu diferențe majore între bunurile intermediare (+37,2%) și bunurile de uz curent (-1,3%) și valori intermediare la bunurile de folosință îndelungată (+22,6%), respectiv bunurile de capital (+17,7%) .
