Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a continuat creșterea impetuoasă și luna în septembrie 2021, ajungând la 19,51%, după ce a trecut pragul de zece procente în mai și era de doar 0,12% în ianuarie. Datele INS arată o majorare lunară similară în puncte procentuale pe canalul pieței interne (+3,91%) mai mult decât dublă față de cea venită pe filieră externă (+1,85%).
De remarcat și păstrarea unui ecart semnificativ între evoluția prețurilor de profil la intern (+21,72%) și a celor de pe piața externă (+15,79%). Pe fondul stabilizării cursului de schimb sub pragul de 4,95 lei/euro de la circa 4,92 lei/euro în august, ecartul de aproape șase puncte procentuale devine îngrijorător.
După ce păreau că și-au mai temperat ritmul, prețurile au urcat din nou cu precădere, într-o singură lună, pe segmentul energiei (+7,90%, după ce în august ritmul scăzuse la +2,23%, de la +6,64% în iulie). Avansul anual al prețurilor la energie a ajuns astfel la cote istorice, cu nu mai puțin de +45,25% față de aceeași lună din 2020.
La mare distanță, pe poziția a doua a scumpirilor, apar bunurile intermediare (+2,45% în septembrie 2021, în accelerare de la +1,93% în august și +1,79% în iulie, de unde s-a ajuns la +22,38% creștere anuală). Problemă mare, aceste bunuri sunt încorporate în produsele manufacturate și vor fi achitate indirect de consumatori pe parcursul lunilor care vin.
Deocamdată, bunurile de folosință îndelungată au ajuns la o inflație de 10,09% ( +1,60% pe septembrie) iar cele de uz curent la 6,22% (doar +0,43% ritm lunar) și intrăm în lunile care promovează ofertele de tip Black Friday dar perspectiva se anunță îngrijorătoare. Bunurile de capital s-au poziționat intermediar (+7,05% anual și +1,44% lunar).
Astfel, sectorul industrial a dat deja tonul pentru majorarea facturilor în întreaga economie, pe fondul unui volum de activitate încă insuficient în raport cu cererea. Reamintim că, potrivit chiar prognozei oficiale, revenirea în expresie fizică a producției industriale la nivelul din 2018 ar urma să se producă de-abia în 2022, dată fiind scăderea preCovid, consemnată în 2019.
Suprapunerea creșterii costurilor de fabricație cu atenuarea treptată a facilităților oferite ca urmare a pandemiei, va genera pe finalul anului în curs o situație în care firmele se vor confrunta cu probleme financiare. Fiind vorba despre supraviețuire și nu de creștere de profitabilitate, încasările bugetare vor fi afectate.
Transmiterea influențelor din industrie în indicele prețurilor de consum de la noi se face treptat și încă nu a contribuit pe măsură la nivelul de 6,29% al inflației măsurate prin indicele prețurilor de consum, care a trecut deja de prognoza oficială, care de la 5,6% la finele anului are șanse mari de a fi revizuită în sus.
Reiterăm și faptul că, din motive de metodologie statistică, prin majorarea corespunzătoare a deflatorului PIB în condiții de superinflație industrială, prognoza de creștere în termeni reali ar trebui ajustată corespunzător și este posibil să nu mai atingă estimările curente după ajustarea în prețurile perioadei de bază (anul 2020).
Pe ramuri industriale, se pot observa creșteri excepționale de prețuri ale produselor de cocserie și obținute din prelucrarea țițeiului (+80,17%, după evoluția prețurilor mondiale la materia primă) și în industria metalurgică (+64,58%, în creștere cu aproape cinsprezece procente față de luna precedentă).
Le urmează, la mare distanță dar cu ritmuri foarte ridicate, prelucrarea lemnului (+35,28%), industria chimică (+25,91%) și, mai ales, furnizarea de energie electrică și termică, gaze (+38,48%, după liberalizare).La polul opus s-au situate fabricarea de mașini și utilaje (+3,35%), împreună cu autovehiculele de transport rutier (+3,28%).
Avansul activității economice, corelat cu un context internațional de creștere vertiginoasă a costurilor cu energia, acondus la creșterea galopantă a prețurilor industriale.Pe fondul limitării ritmurilor de creștere la salarii și pensii, rămâne de văzut cât se va putea transmite în indicele prețurilor de consum pentru populație.
