luni

18 martie, 2024

27 iulie, 2020

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal s-a situat la 70% din total, pe fondul unui rezultat mai slab cu 5,6%, în timp ce zootehnia a consemnat o scădere, de 0,7% iar ponderea sa a fost de 28%. Sectorul serviciilor prestate în agricultură a înregistrat o creștere remarcabilă (+29,8%) şi a ajuns la o pondere de două procente.

În termeni nominali, producția ramurii agricole în preţuri curente a urcat la cea mai mare valoare din acest deceniu ( aproape 90 miliarde de lei) dar a fost mică decât în 2018 din cauza scumpirii produselor, care a determinat scăderea în termeni reali.

Pe scurt, agricultura românească a făcut bani producând mai puțin și mai scump.


Producţia vegetală a continuat să fie afectată de condiţiile meteo, fluctuațiile înregistrate de la an la an fiind evidente dar în curs de atenuare. Producţia animală a reuşit să treacă de puțin pragul de 25 miliarde lei, pe care s-a luptat să-l atingă pe parcursul acestui deceniu (valoarea maximă a fost atinsă în 2014) iar reușita s-a datorat creșterii prețurilor pe unei diminuări ușoare a producției fizice.

Investițiile reduse în sisteme de irigații și dispersarea extremă a terenului agricol în exploataţii de mici dimensiuni ne-au menținut semnificativ sub potențialul pedoclimatic de care dispunem. Zootehnia a fost în scădere, iar ponderea ei a rămas insuficientă (doar trei cincimi din ţinta fixată înainte de 1989, de 50% din totalul valorii obţinute în agricultură), ceea ce explică în mare parte deficitul  de peste 1 miliard de euro consemnat pe primele cinci luni din acest an.

Structura producției vegetale și animale

În structura producției vegetale, cerealele și-au redus ponderea față de anul anterior (de la 37,1% la 35,9%). Cartofii, care au influenţat sistematic şi semnificativ indicele general de inflație, au mai recuperat din nou ca pondere şi au urcat înapoi la 8,6%, dar au rămas cam la două treimi faţă de performanţa din 2011.

De remarcat rezultatul în scădere înregistrat la plantele uleioase, performerele anilor anteriori, ceea ce ridică un semn de întrebare (de la 11,5% la 10,2%). Nici segmentul care s-a constituit în revelaţia anului trecut, cel de „fructe şi struguri” nu a avut o evoluție favorabilă ( de la 10,9% s-a dus la 9,5%, cu observația că ponderea record de 11% a fost atinsă în 2012.


De reținut și tendința de diversificare în creștere a producției, concretizată în avansul culturilor vegetale cumulate sub titulatura „alte grupe” (leguminoase boabe, plante tehnice, produse secundare, flori), care au avansat de pe ultima poziție la începutul deceniului și au depășit în importanță fructele și strugurii, cartofii și plantele de nutreț.

În cazul producției animale, pe fondul păstrării aproape neschimbate a ponderilor pe aproape toate grupele mari, se remarcă avansul de un punct procentual la porcine, în revenire spre valorile ceva mai ridicate din 2013 și 2017, precum și reducerea semnificativă a ponderilor pe segmentul de bovine (ajuns la cel mai redus nivel din acest deceniu).

De la echilibru, la risc sistemic pentru siguranța națională

Din păcate, ponderea agriculturii în valoarea adăugată brută din economie s-a redus anul trecut la 4,5%, cel mai slab rezultat din toate timpurile, cu excepția anului 2016, iar ponderea în PIB a coborât înapoi spre pragul de patru procente, sub care s-a situat acum patru ani și își mai revenise în 2017 și 2018.

De reținut importanţa acestui sector din perspectiva echilibrelor externe, în condiţiile în care importurile de produse alimentare au avansat constant în ultimii ani.

Din această perspectivă, situația pe ultimii opt ani se prezintă după cum urmează:

Cu toate avantajele de sol și climă şi creșterea în valoare nominală spre pragul de 90 miliarde de lei înregistrat anul trecut în sectorul agricol, rezultatul schimburilor comerciale pe zona alimentară s-a deteriorat anul trecut la -1,99 miliarde euro, de la -1,86 miliarde euro în 2018. Iar datele pe anul în curs ne trimit aproape sigur peste pragul de -2 miliarde de euro rezultat al agriculturii în schimburile cu exteriorul.

Pentru referinţă în privinţa evoluţiilor în timp, reamintim că, nu mai departe de anul 2014, România a fost, practic, în echilibru (100%) la schimburile cu exteriorul pe zona alimentară (doar -0,04 miliarde euro sau o sutime din deficitul comercial). Apoi, gradul de acoperire a importurilor de mâncare din exporturile realizate s-a diminuat sistematic până la aproape 70% anul trecut și doar 66% după primele 5 luni din 2020.

Ceea ce indică nu doar un dezechilibru major pe partea macroeconomică, mai ales pentru o țară care ar avea toate datele pentru a fi autosuficientă în materie de asigurare a hranei pentru populație, ci chiar un risc sistemic la adresa siguranței naționale, prin dependența crescută de livrările din alte state, sensibile la declanșarea unor factori externi nefavorabili.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: