fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Producția agricolă 2019 – scădere istorică a valorii brute adăugate în economie

de Marin Pana , 27.7.2020

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal s-a situat la 70% din total, pe fondul unui rezultat mai slab cu 5,6%, în timp ce zootehnia a consemnat o scădere, de 0,7% iar ponderea sa a fost de 28%. Sectorul serviciilor prestate în agricultură a înregistrat o creștere remarcabilă (+29,8%) şi a ajuns la o pondere de două procente.

În termeni nominali, producția ramurii agricole în preţuri curente a urcat la cea mai mare valoare din acest deceniu ( aproape 90 miliarde de lei) dar a fost mică decât în 2018 din cauza scumpirii produselor, care a determinat scăderea în termeni reali.

Pe scurt, agricultura românească a făcut bani producând mai puțin și mai scump.

Producţia vegetală a continuat să fie afectată de condiţiile meteo, fluctuațiile înregistrate de la an la an fiind evidente dar în curs de atenuare. Producţia animală a reuşit să treacă de puțin pragul de 25 miliarde lei, pe care s-a luptat să-l atingă pe parcursul acestui deceniu (valoarea maximă a fost atinsă în 2014) iar reușita s-a datorat creșterii prețurilor pe unei diminuări ușoare a producției fizice.

Investițiile reduse în sisteme de irigații și dispersarea extremă a terenului agricol în exploataţii de mici dimensiuni ne-au menținut semnificativ sub potențialul pedoclimatic de care dispunem. Zootehnia a fost în scădere, iar ponderea ei a rămas insuficientă (doar trei cincimi din ţinta fixată înainte de 1989, de 50% din totalul valorii obţinute în agricultură), ceea ce explică în mare parte deficitul  de peste 1 miliard de euro consemnat pe primele cinci luni din acest an.

Structura producției vegetale și animale

În structura producției vegetale, cerealele și-au redus ponderea față de anul anterior (de la 37,1% la 35,9%). Cartofii, care au influenţat sistematic şi semnificativ indicele general de inflație, au mai recuperat din nou ca pondere şi au urcat înapoi la 8,6%, dar au rămas cam la două treimi faţă de performanţa din 2011.

De remarcat rezultatul în scădere înregistrat la plantele uleioase, performerele anilor anteriori, ceea ce ridică un semn de întrebare (de la 11,5% la 10,2%). Nici segmentul care s-a constituit în revelaţia anului trecut, cel de „fructe şi struguri” nu a avut o evoluție favorabilă ( de la 10,9% s-a dus la 9,5%, cu observația că ponderea record de 11% a fost atinsă în 2012.

De reținut și tendința de diversificare în creștere a producției, concretizată în avansul culturilor vegetale cumulate sub titulatura „alte grupe” (leguminoase boabe, plante tehnice, produse secundare, flori), care au avansat de pe ultima poziție la începutul deceniului și au depășit în importanță fructele și strugurii, cartofii și plantele de nutreț.

În cazul producției animale, pe fondul păstrării aproape neschimbate a ponderilor pe aproape toate grupele mari, se remarcă avansul de un punct procentual la porcine, în revenire spre valorile ceva mai ridicate din 2013 și 2017, precum și reducerea semnificativă a ponderilor pe segmentul de bovine (ajuns la cel mai redus nivel din acest deceniu).

De la echilibru, la risc sistemic pentru siguranța națională

Din păcate, ponderea agriculturii în valoarea adăugată brută din economie s-a redus anul trecut la 4,5%, cel mai slab rezultat din toate timpurile, cu excepția anului 2016, iar ponderea în PIB a coborât înapoi spre pragul de patru procente, sub care s-a situat acum patru ani și își mai revenise în 2017 și 2018.

De reținut importanţa acestui sector din perspectiva echilibrelor externe, în condiţiile în care importurile de produse alimentare au avansat constant în ultimii ani.

Din această perspectivă, situația pe ultimii opt ani se prezintă după cum urmează:

Cu toate avantajele de sol și climă şi creșterea în valoare nominală spre pragul de 90 miliarde de lei înregistrat anul trecut în sectorul agricol, rezultatul schimburilor comerciale pe zona alimentară s-a deteriorat anul trecut la -1,99 miliarde euro, de la -1,86 miliarde euro în 2018. Iar datele pe anul în curs ne trimit aproape sigur peste pragul de -2 miliarde de euro rezultat al agriculturii în schimburile cu exteriorul.

Pentru referinţă în privinţa evoluţiilor în timp, reamintim că, nu mai departe de anul 2014, România a fost, practic, în echilibru (100%) la schimburile cu exteriorul pe zona alimentară (doar -0,04 miliarde euro sau o sutime din deficitul comercial). Apoi, gradul de acoperire a importurilor de mâncare din exporturile realizate s-a diminuat sistematic până la aproape 70% anul trecut și doar 66% după primele 5 luni din 2020.

Ceea ce indică nu doar un dezechilibru major pe partea macroeconomică, mai ales pentru o țară care ar avea toate datele pentru a fi autosuficientă în materie de asigurare a hranei pentru populație, ci chiar un risc sistemic la adresa siguranței naționale, prin dependența crescută de livrările din alte state, sensibile la declanșarea unor factori externi nefavorabili.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.7.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Record de cazuri noi și decese Covid, vineri, 7 august

Vladimir Ionescu

Un număr de 1.378 de cazuri COVID-19, din 23.956 de teste efectuate, au fost confirmate în utlimele 24 de ore. Este cel mai mare număr… Mai mult

Stiri

Proteste antiguvernamentale la Beirut. Manifestanții au vandalizat magazinele, forțele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene

Iulian Soare

Forţele de ordine libaneze au folosit gaze lacrimogene joi seară pentru a dispersa zeci de manifestanţi care protestau după explozia masivă din portul Beirut, devenit… Mai mult

Stiri

Donald Trump a emis ordine executive împotriva TikTok și WeChat

Iulian Soare

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a emis joi seara un ordin executiv care interzice tranzacțiile cu compania-mamă a celebrei aplicații de partajare video TikTok. Ordinul… Mai mult

Stiri

Conducere militară la Direcția de Sănătate Publică București

Mariana Bechir

Generalul medic Ionel Oprea (foto), secretar de stat în Ministerul Sănătății, cel care a preluat coordonarea sistemul sanitar din județul Suceava la începutul epidemiei de… Mai mult

Europa

SUA: Numărul de șomeri noi a scăzut în ultima săptămână, dar economia este departe de revenire

Vladimir Ionescu

Numărul cererilor de șomaj din SUA a scăzut în această săptămână la cel mai redus nivel de la începutul pandemiei, în martie, oferind o rază… Mai mult

Europa

Evoluția exporturilor și a industriei din Germania confirmă o potențială revenire în ”V”

Vladimir Ionescu

Cele mai recente date cu privire la evoluția economiei germane indică o revenire în ”V”, cel puțin pentru moment, principala îngrijorare fiind legată de măsura… Mai mult

Stiri

Guvernul prioritizează marile investiții pentru a le face loc în proiectul de buget 2021. Marile scăpări ale listei: nimic pentru Autostrada Unirii sau proiecte Green Deal

Victor Bratu

Guvernul discută vineri un memorandum al Ministerului de Finanțe, care cere aprobarea modului în care au fost prioritizate proiecte de ”investiții publice semnificative” pentru a… Mai mult