fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Producția agricolă 2019 – scădere istorică a valorii brute adăugate în economie

de Marin Pana , 27.7.2020

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal s-a situat la 70% din total, pe fondul unui rezultat mai slab cu 5,6%, în timp ce zootehnia a consemnat o scădere, de 0,7% iar ponderea sa a fost de 28%. Sectorul serviciilor prestate în agricultură a înregistrat o creștere remarcabilă (+29,8%) şi a ajuns la o pondere de două procente.

În termeni nominali, producția ramurii agricole în preţuri curente a urcat la cea mai mare valoare din acest deceniu ( aproape 90 miliarde de lei) dar a fost mică decât în 2018 din cauza scumpirii produselor, care a determinat scăderea în termeni reali.

Pe scurt, agricultura românească a făcut bani producând mai puțin și mai scump.

Producţia vegetală a continuat să fie afectată de condiţiile meteo, fluctuațiile înregistrate de la an la an fiind evidente dar în curs de atenuare. Producţia animală a reuşit să treacă de puțin pragul de 25 miliarde lei, pe care s-a luptat să-l atingă pe parcursul acestui deceniu (valoarea maximă a fost atinsă în 2014) iar reușita s-a datorat creșterii prețurilor pe unei diminuări ușoare a producției fizice.

Investițiile reduse în sisteme de irigații și dispersarea extremă a terenului agricol în exploataţii de mici dimensiuni ne-au menținut semnificativ sub potențialul pedoclimatic de care dispunem. Zootehnia a fost în scădere, iar ponderea ei a rămas insuficientă (doar trei cincimi din ţinta fixată înainte de 1989, de 50% din totalul valorii obţinute în agricultură), ceea ce explică în mare parte deficitul  de peste 1 miliard de euro consemnat pe primele cinci luni din acest an.

Structura producției vegetale și animale

În structura producției vegetale, cerealele și-au redus ponderea față de anul anterior (de la 37,1% la 35,9%). Cartofii, care au influenţat sistematic şi semnificativ indicele general de inflație, au mai recuperat din nou ca pondere şi au urcat înapoi la 8,6%, dar au rămas cam la două treimi faţă de performanţa din 2011.

De remarcat rezultatul în scădere înregistrat la plantele uleioase, performerele anilor anteriori, ceea ce ridică un semn de întrebare (de la 11,5% la 10,2%). Nici segmentul care s-a constituit în revelaţia anului trecut, cel de „fructe şi struguri” nu a avut o evoluție favorabilă ( de la 10,9% s-a dus la 9,5%, cu observația că ponderea record de 11% a fost atinsă în 2012.

De reținut și tendința de diversificare în creștere a producției, concretizată în avansul culturilor vegetale cumulate sub titulatura „alte grupe” (leguminoase boabe, plante tehnice, produse secundare, flori), care au avansat de pe ultima poziție la începutul deceniului și au depășit în importanță fructele și strugurii, cartofii și plantele de nutreț.

În cazul producției animale, pe fondul păstrării aproape neschimbate a ponderilor pe aproape toate grupele mari, se remarcă avansul de un punct procentual la porcine, în revenire spre valorile ceva mai ridicate din 2013 și 2017, precum și reducerea semnificativă a ponderilor pe segmentul de bovine (ajuns la cel mai redus nivel din acest deceniu).

De la echilibru, la risc sistemic pentru siguranța națională

Din păcate, ponderea agriculturii în valoarea adăugată brută din economie s-a redus anul trecut la 4,5%, cel mai slab rezultat din toate timpurile, cu excepția anului 2016, iar ponderea în PIB a coborât înapoi spre pragul de patru procente, sub care s-a situat acum patru ani și își mai revenise în 2017 și 2018.

De reținut importanţa acestui sector din perspectiva echilibrelor externe, în condiţiile în care importurile de produse alimentare au avansat constant în ultimii ani.

Din această perspectivă, situația pe ultimii opt ani se prezintă după cum urmează:

Cu toate avantajele de sol și climă şi creșterea în valoare nominală spre pragul de 90 miliarde de lei înregistrat anul trecut în sectorul agricol, rezultatul schimburilor comerciale pe zona alimentară s-a deteriorat anul trecut la -1,99 miliarde euro, de la -1,86 miliarde euro în 2018. Iar datele pe anul în curs ne trimit aproape sigur peste pragul de -2 miliarde de euro rezultat al agriculturii în schimburile cu exteriorul.

Pentru referinţă în privinţa evoluţiilor în timp, reamintim că, nu mai departe de anul 2014, România a fost, practic, în echilibru (100%) la schimburile cu exteriorul pe zona alimentară (doar -0,04 miliarde euro sau o sutime din deficitul comercial). Apoi, gradul de acoperire a importurilor de mâncare din exporturile realizate s-a diminuat sistematic până la aproape 70% anul trecut și doar 66% după primele 5 luni din 2020.

Ceea ce indică nu doar un dezechilibru major pe partea macroeconomică, mai ales pentru o țară care ar avea toate datele pentru a fi autosuficientă în materie de asigurare a hranei pentru populație, ci chiar un risc sistemic la adresa siguranței naționale, prin dependența crescută de livrările din alte state, sensibile la declanșarea unor factori externi nefavorabili.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.7.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult