Ieșirile din magistratură ce au generat în ultimii doi ani o criză de personal fără precedent în instanțe și parchete, sunt însoțite și de reintrări în sistem ale unor judecători și procurori. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretele privind reîncadrarea în funcţia de procuror a cinci procurori pensionați în 2022 şi 2023.
Acest val invers, mult mai timid decât pe sensul pensionării, se manifestă de câteva luni, în paralel cu retragerile din activitate pentru a prinde beneficiile suplimentare acordate de legislația anterioară privind pensiile speciale.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului i-a reîncadrat în funcţia de procuror pe:
- Lucica Fătu – la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu;
- Gheorghe Florian – la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa;
- Beatrice Silvia Şişman – la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa;
- Gabriela Rugea – la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag;
- Gheorghe Stanciu – la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea.
Ei revin la parchetele unde au lucrat anterior pensionării, pentru a suplini lipsa de magistrați acută de la nivel național.
Pe lângă acești procutori, mai există un număr de cereri depuse la CSM din partea unor judecători.
Gheorghe Stanciu, colonel magistrat a fost sef al Directiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) Vrancea și a mai lucrat la Sectia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie. S-a pensionat în primăvara anului trecut, iar în toamnă a solicitat CSM aprobarea reintrării în magistratură.
Conform legislației, magistații pot lucra până la 70 de ani, dacă s-au pensionat cu cel mult trei ani înainte de revenire. Pe lângă salariu, ei vor beneficia de pensie numai în proporție de 15% din sumă.
Articolul ce reglementează revenirea în magistratură a judecătorilor și procurorilor pensionați:
- Magistrații, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor pot rămâne în funcție până la vârsta de 70 de ani, cu condiția de a obține avizul anual al secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii sau al conducătorului instituției.
- Reîncadrarea în funcția de judecător sau procuror a foștilor magistrați eliberați din funcție prin pensionare se face fără concurs, la instanțele sau parchetele corespunzătoare gradului profesional avut la data pensionării, doar dacă aceștia au fost pensionați în ultimii 3 ani anterior reîncadrării. În perioada reîncadrării, cuantumul pensiei de serviciu se reduce cu 85%.
- Reîncadrarea în funcție se face cu respectarea competențelor prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcții.
Ultimul mare val al pensionărilor pe vechea lege a specialilor, în 2023
Un nou val de pensionări are loc în magistratură și în structurile militarizate, pentru a prinde reglementările mai favorabile din vechile legi ce reglementau regimul pensiilor speciale.
În 2023 s-au pensionat 10.000 angajați ai Ministerului de Interne – MAI (polițiști, jandarmi, poliție de frontieră etc) din care 2.500 numai în luna decembrie.
Valul de pensionări la vârste speciale a crescut și mai mult deficitul de personal, iar retragerile vor continua: pentru că așa-zisa reformă a pensiilor speciale, intrată în vigoare, le permite celor care îndeplineau la sfârșitul anului trecut condițiile de retragere din activitate să se pensioneze pe sistemul vechi încă cinci ani, iar data de 01 ianuari2 2024 este o bornă:
cei care s-au pensionat ar fi câștigat mai puțin dacă ar fi rămas să muncească.
Pe lângă MAI, în luna decembrie și primele 10 zile din acest an, președintele Klaus Iohannis a semnat decrete de pensionare pentru cel puțin 44 de magistrați și 6 generali de armată.
Deși fenomenul are loc de mai mulți ani, el a înregistrat vârfuri în diverse momente: după ce reforma a devenit jalon în PNRR sau când Comisia Europeană insista că toate pensiile trebuie aliniate principiului contributitivității, fără excepție.
În ceea ce privește MAI, de exemplu, ministrul Cătălin Predoiu declara că în ultimii 3 ani s-au pensionat aproximativ 30.000 de angajați ai Ministerului de Interne.
În cele din urmă, legea a ieșit mult edulcorată față de rigorile stabilite ca premise, astfel încât scopul inițial, de reducere a cheltuielilor statului cu pensiile speciale, va fi atins peste câteva decenii.
(Citește și: Magistrații se vor pensiona la 60 de ani începând din… 2062: Raport de admitere pe modificarea legii pensiilor speciale)
Cei care s-au pensionat ar fi câștigat mai puțin dacă ar fi rămas să muncească
Calculele arată că, în afară de beneficiile date de faptul că se pot pensiona la 50 de ani sau mai puțin, în momentul de față, pentru magistrați și cei din sistemele militarizate este mai avantajos financiar să te pensionezi, decât să muncești, după data de 01 ianuarie 2024.
Specialii pot ieși cu o pensie ce reprezintă chiar 100% (dar nu mai mult, spune noua lege) din media veniturilor din ultimul an de activitate (grație suplimentării ”optimizate” a acestor venituri în ultima sau ultimele luni de activitate) la care se adaugă majorarea de 13,8% aplicată pensiilor de la 1 ianuarie anul acesta.
În schimb, cei care își prelungesc activitatea în loc să se pensioneze au primit doar creștere salarială de 5%.
Vicepreședintele Sindicatului Europol, Ion Stuparu, a declarat pentru CursdeGuvernare.ro că cei mai mulți dintre noii pensionari au plecat din sistem pentru că sunt nemulțumiți de condițiile tot mai grele de muncă și salariile mici. Polițiștii, spune Ion Stuparu, sunt una dintre puținele categorii cărora nu li s-au acordat toate majorările prevăzute până la sfârșitului lui 2023 în Legea salarizării bugetarilor.
Ion Stuparu recunoaște însă că facilitățile din vechile reglementări au jucat un rol primordial în aceste pensionări.
****
Urmărește-ne pe Google News
