Probleme (mari) de legalitate în numirea lui Florin Cîțu ca șef la Senat
vineri

3 decembrie, 2021

Probleme (mari) de legalitate în numirea lui Florin Cîțu ca șef la Senat

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 noiembrie, 2021

USR a anunțat marți, după numirea lui Florin Cîțu în funcția de președinte al Senatului, că va ataca la CCR decizia de revocare din funcție a Ancăi Dragu. Cu șanse mari de reușită: CCR s-a pronunțat deja într-o speță similară, pe care Parlamentul a refuzat să o aplice.

”USR va lupta pentru a împiedica abuzul deosebit de grav pe care noua majoritate parlamentară PSD-PNL-UDMR îl orchestrează la Senat în scopul revocării neconstituționale a președintei Anca Dragu. USR va face toate demersurile pentru a împiedica abuzurile coaliției hoției, pentru a apăra valorile democratice și europene”, arată comunicatul USR.

Noua coaliție a avut un argument simplu pentru revocarea Ancăi Dragu, emis de senatorul PNL Daniel Fenechiu: ”Regulile democraţiei spun că minoritatea se supune majorităţii”.


Problema PNL este că Constituția spune altceva:
”Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.”

Istorie politică pe repede-înainte

La începutul anului 2005, noua alianță de guvernare (PNL – PD – UDMR) era încurcată de acestă prevedere Constituțională în încercarea de a-i schimba pe șefii Senatului și Camerei, Nicolae Văcăroiu și Adrian Năstase.

Soluția găsită de ”strategii” noii puteri a fost aceea de a introduce în regulamentele proprii modalitatea de a schimba înainte de termen pe președinții celor 2 camere.

În consecință, regulamentul a fost completat cu prevederile:


”Revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una dintre următoarele împrejurări:
a) încalcă prevederile Constituţiei;
b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.”

La vremea respectivă, dezbaterea regulamentelor modificate a blocat practic dezbaterile din Senat şi Camera Deputaţilor timp de o lună. Adoptarea modificărilor la cele două regulamente a fost posibilă doar după ce liderii majorităţii şi cei ai opoziţiei au ajuns la un acord ca noile texte să intre în vigoare doar după pronunţarea Curţii Constituţionale asupra acestora.

La acel moment, 53 de senatori şi 134 de deputaţi ai PSD şi PRM au semnat contestaţii în care sesizau neconstituţionalitatea noilor regulamente.

Și CCR a decis altfel decât Parlamentul: dar Parlamentul a ignorat decizia

La data de 14 noiembrie 2005, prin decizia 601, CCR a stabilit fără echivoc că toate modificările operate în interiorul și prin regulamentele Parlamentului sunt în afara Constituției. E drept, CCR statua că schimbarea din funcție a unui președinte de cameră este posibilă doar la inițiativa grupului politic care îl numise.

Însă, decizia CCR e clară: ”Dacă prin decizie se constată neconstituţionalitatea unor dispoziţii ale regulamentului, Camera sesizată va reexamina, în termen de 45 de zile, aceste dispoziţii, pentru punerea lor de acord cu prevederile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile din regulament declarate neconstituţionale sunt suspendate. La expirarea termenului de 45 de zile, dispoziţiile regulamentare declarate neconstituţionale îşi încetează efectele juridice”.

În consecință, Nicolae Văcăroiu și Adrian Năstase au rămas liniștiți în funcții, până la următoarele alegeri.

De la acea decizie a CCR au trecut 16 ani, dar niciun legislativ nu s-a învrednicit să pună regulamentele parlamentare în acord cu decizia Curții Constituționale.

Mai mult, în ciuda respectivei decizii CCR, au mai existat coaliții care au schimbat un președinte de Senat în baza unor prevederi de regulament neconstituționale, iar asta poate explica de ce nimeni nu vrea să țină cont de decizia CCR.

S-a întâmplat în iulie 2012, când preşedintele Senatului Vasile Blaga a fost revocat marţi din funcţie şi înlocuit în cursul aceleiaşi şedinţe cu senatorul liberal Crin Antonescu. Era perioada USL (alianță formată de PNL, PSD și PC), când Crin Antonescu era pregătit să exercite interimar funcția de președinte al României în perspectiva suspendării lui Traian Băsescu.

Istoria se răzbuna cumva: Vasile Blaga a ajuns președinte la Senat după ce PDL a încercat, după câștigarea alegerilor din 2009, să-l schimbe pe Mircea Geoană.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Majoritatea politică se modificase prin treceri de la un grup politic la altul, iar PDL dorea să obţină toate funcţiile importante în stat. Democrat liberalii, conştienţi de dificultăţile de ordin constituţional, au încercat atunci o revocare a preşedintelui, care, în opinia lor, ar fi încălcat în mai multe rânduri regulamentul de funcţionare al Senatului, dar argumentaţia, cam forţată, a fost în cele din urmă lăsată deoparte.

Mai târziu, rivalităţile interne din cadrul PSD au făcut un nesperat cadou PDL. Social democraţii conduşi de astă dată de Victor Ponta au iniţiat procedura de înlocuire a preşedintelui Senatului, obţinând, fireşte, acordul grupului PDL. De data aceasta era îndeplinită o condiţie regulamentară şi pe care o dezvoltase şi Curtea Constituţională, aceea ca propunerea de schimbare să vină din partea grupului politic care îl numise. Ba mai mult, se întrunise acordul întregii alianţe PDL-PSD care îl adusese pe Mircea Geoană în fruntea Senatului după alegerile din 2008.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Florin Cîțu în fruntea Senatului?? Nu are ce căuta un asemenea iresponsabil în fruntea Senatului României. Deși a provocat o criză politică majoră care a adus prejudicii mari întregii țări, „tripla-alianță: PSD-PNL-UDMR” îl recompensează cu a doua funcție în Stat. Rușine !!!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Florin Cîțu în fruntea Senatului?? Nu are ce căuta un asemenea iresponsabil în fruntea Senatului României. Deși a provocat o criză politică majoră care a adus prejudicii mari întregii țări, „tripla-alianță: PSD-PNL-UDMR” îl recompensează cu a doua funcție în Stat. Rușine !!!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr