Guvernul dezbate miercuri un proiect de lege privind autorizarea producătorilor de echipamente 5G, din care reiese că în rețelele 5G se pot utiliza doar tehnologii, echipamente și programe software livrate de producători autorizați în prealabil. Această autorizație se emite de către prim-ministru, în baza unui aviz prealabil dat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
Proiectul specifică faptul că respectivul aviz trebuie să țină cont de obligațiile asumate de statul român față de UE și partenerii strategici. România, la fel ca alte câteva state europene, are semnat cu Statele Unite un Memorandum 5G.
Miza, nespecificată clar dar asumată: excluderea companiilor chinezești din planurile naționale de dezvoltare a rețelelor 5G.
După intrarea în vigoare a acestei legi, ANCOM va putea să scoată la licitație frecvențele 5G.
În proiectul de buget pe 2021 estimarea veniturilor obținute din vânzarea frecvențelor 5G este de 2,5 miliarde lei. Spre comparație, Franța a obținut în 2020 aproape 2,8 miliarde de euro din vânzarea primelor blocuri de frecvențe alocate 5G.
Licitația fusese inițial planificată pentru 2019, dar a fost amânată de mai multe ori de ANCOM din cauza netranspunerii în lege a memorandumul cu SUA.
(Citiți și: ”ANCOM va lua în 2021 decizia privind licitația frecvențelor 5G”)
Proiectul – realizat în fostul guvern Orban de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor – a fost lansat în dezbatere publică în august 2020.
Sunt șanse semnificative ca proiectul să nu sufere modificări care să faciliteze accesul în piața românească a companiilor suspectate că pun la dispoziția guvernelor străine datele la care pot avea acces pentru că acest proiect este avizat de șefii SRI, SIE și STS.
Pașii și documentele necesare autorizării
Potrivit proiectului:
Fiecare producător de echipamente și programe software 5G va trebui să facă o solicitare pentru obținerea acestei autorizări, solicitare care va fi depusă la ministerul cu atribuții în domeniul Comunicațiilor (n.a Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, condus de Ciprian Teleman – USR-PLUS).
Solicitarea, semnată de reprezentantul legal al producătorului, însoțită de o scrisoare de intenție, trebuie să conțină:
- date de identificare, inclusiv datele reprezentanților legali și limitele împuternicirii acordate acestora;
- date privind structura de acţionariat a producătorului și a grupului de societăți din care face parte, inclusiv informații detaliate privind societatea-mamă;
- o declarație pe proprie răspundere.
Declaraţia pe proprie răspundere trebuie să ateste că producătorul îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
- nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;
- are o structură transparentă a acţionariatului;
- nu are un istoric de conduită corporativă neetică;
- se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente.
Avizul conform al CSAT se va fundamenta ”pe documentele depuse de fiecare producător, precum și pe evaluări din perspectiva riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securității naționale și apărării ţării.”
(Descărcați AICI proiectul de lege)
Autorizarea, în varianta favorabilă solicitantului, se va acorda în termen de 4 luni de la data solicitării. În situația unui aviz negativ al CSAT, solicitarea va fi respinsă prin decizie a premierului care va fi publicată în Monitorul Oficial.
Echipamentele necomforme trebuie schimbate în maximum 5 ani
Proiectul mai stabilește că furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice pot utiliza în rețelele 5G numai tehnologii, echipamente și programe software realizate de producători autorizaţi.
(Citiți și: ”Cristin Popa, ANCOM: Pentru excluderea unui furnizor de echipamente 5G e necesară o lege care poate merge pe securitatea cibernetică”)
”Tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a prezentei legi şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ai căror producători nu obțin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de 5 ani ce se calculează de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, arată textul.
Proiectul prevede amenzi cuprinse între 1% și 5% din cifra de afaceri pentru utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice a tehnologiilor, echipamentelor și programelor software în rețelele 5G puse la dispoziție de producători care nu au obținut autorizarea CSAT.
Eliminarea Chinei din piața 5G, un trend global îmbrățișat de UE
Comisia Europeană coordonează în prezent implementarea noilor reguli de securitate 5G în întregul bloc. Deși nu trebuie să împiedice țările să ia măsuri în domeniul securității naționale, poate interveni dacă guvernele impun legi care încalcă propriile normele europene.
(Citiți și: ”Huawei contestă la Comisia Europeană legalitatea piedicilor puse de România și Polonia în piața 5G”)
În interiorul UE, curentul majoritar este acela de a bloca accesul Huawei la dezvoltarea rețelelor de comunicații 5G. Măsuri de acest tip au fost anunțate și de Franța, Germania, Danemarca, Italia, Olanda, Belgia, Suedia, iar memorandumuri 5G cu SUA au încheiat și Estonia, Letonia, Cehia, Macedonia, Cipru.
Huawei a atacat în instanțe și legislația americană 5G, dar până în prezent a eșuat în tentativele de anulare a deciziilor cu ajutorul instanțelor. Compania chineză s-a plâns în noiembrie 2020 conducerii Comisiei Europene că guvernele din România și Polonia riscă să încalce legislația europeană 5G.
